Liderii politici se manifestă de parcă s-ar pregăti de „un nou război mondial”, deşi următorul rând alegeri este programat a avea loc abia în anul 2024.

În AUR, PNL şi USR se ţes intrigi complicate, se dau lovituri de palat, se execută lideri indezirabili, au loc retrageri strategice, se ameninţă cu excluderi, se promit resetări, se plănuiesc schimbări importante de leadership sau reorientări ideologice. Toate cele trei partide se află în competiţie directă în încercarea de a convinge electoratul că merită încrederea şi votul lor. Şi titlul de al doilea partid al ţării. O competiţie care a depăşit, însă, de ceva vreme limitele rivalităţii electorale şi, pe alocuri, a degenerat în gesturi violente.

Dacă cei de la partidul AUR şi-au atins, cel puţin momentan, obiectivul de a fi al doilea partid în preferinţele electoratului, PNL şi USR sunt într-o cădere accelerată în sondajele de opinie. Liberalii şi USR-iştii par că s-au rupt total de alegătorii lor, precum şi de priorităţile sau agenda acestora. O ruptură care, foarte probabil, a fost accentuată şi de contextul pandemic care a resetat foarte mult opţiunile electorale, dar şi de incapacitatea liderilor PNL şi USR de formula mesaje electorale în concordanţă cu profilul celor care îi simpatizează.

În ultima perioadă, diverşi analişti au încercat tot felul de explicaţii savante în privinţa cauzelor care au determinat decăderea acestor două partide în opţiunile de vot ale românilor. Unele dintre ele fiind chiar foarte interesante. Însă, de departe, cifrele sunt oglida care reflectă cu maximă acurateţe inadecvarea PNL şi USR, precum şi plierea AUR pe ceea ce vor sau aşteaptă românii de la aceste partide.

Recent, institutul Avangarde a dat publicităţii datele culese pentru un sondaj, realizat în perioada 20-31 ianuarie, pe baza căruia a fost realizat profilul alegătorilor AUR. Astfel, conform acestui studiu, majoritatea dintre cei care preferă să-i voteze pe unioniştii de la AUR sunt bărbaţi, au vârsta cuprinsă între 18-36 de ani, au absolvit liceul sau o şcoală postliceală, sunt angajaţi şi provin din regiunea Sudică (Muntenia, Dobrogea, Oltenia).

Profil alegători AUR – Gen: 61% bărbaţi, 39% femei; Vârsta: 36% au între 18-30 de ani, 30% au între 31-50 de ani, 20% au între 51-65 de ani şi 14% au peste 65 de ani; Studii: 30% studii sub medii, 62% studii medii şi 8% studii superioare.

Pornind de la acest profil se impun şi câteva concluzii în ceea ce priveşte acţiunile şi strategiile prin care AUR a fost propulsat pe locul doi în sondaje, cu 20% intenţie de vot:

  • Aşa cum arată cifrele, eliminarea Dianei Şoşoacă din partid a fost o decizie mai mult decât oportună pentru AUR. Fiind un public majoritar masculin, acesta avea nevoie să vadă că partidul este condus cu mână de fier de un bărbat, prezenţa în prim plan a unei femei „rea de gură” fiind inoportună şi alunga potenţialul electorat. Drept dovadă, după plecarea senatoarei, AUR a început să crească în sondaje;

  • Mesajele şi atitudinea din ce în ce mai violentă a liderului George Simion se sincronizează perfect cu stilul de reacţie al votanţilor AUR. Zilnic vedem scene de violenţă pe stradă sau în trafic, şicanări, ameninţări sau conflicte în care sunt implicate şi focuri de armă. Confom studiului Avangarde, profilul electoratului AUR în funcţie de studii este următorul – 62% studii medii (liceul, postliceală), 30% sub medii şi doar 8% au studii superioare. Or, un electorat mai puţin educat are mai puţină încredere în sistemul de justiţie şi, de cele mai multe ori, ar prefera să-şi facă dreptate de unul singur. Or, a-l lua de guler pe ministrul vinovat de creşterea facturilor la gaze şi energie este exact ceea ce aşteptau de la liderul lor. Aşa ar fi acţionat şi ei dacă ar fi fost în locul lui George Simion;

  • Promovarea la vârful partidului, în poziţia de preşedinte de onoare, a unui personaj cu vădite simpatii legionare, precum Călin Georgescu, generează efecte negative doar în contextul obiectivelor AUR pe plan extern (a se vedea delimitarea faţă de AUR a partidelor din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni). În plan intern, însă, alegătorii AUR vor pune ştampila pe oricine le va indica „gurul” George Simion, indiferent de profilul respectivului candidat, astfel încât acesta să intre în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

Profilul electoratelor PSD, PNL şi USR  înainte de apariţia şi explozia AUR pe scena politică era următorul:

Profil electorat PSD – Gen: 49% bărbaţi, 51% femei; Vârstă: 6% au între 18-30 de ani, 47% au între 31-60 de ani şi 47% au 61 de ani şi peste; Studii: 58% sub medii, 34% medii şi 8% superioare;

Profil electorat PNL – Gen: 42% bărbaţi, 58% femei; Vârsta: 15% au între 18-30 de ani, 60% au între 31-60 de ani şi 25% au 61 de ani şi peste; Studii: 38% sub medii, 38% medii şi 24% superioare;

Profil electorat USR – Gen: 43% bărbaţi, 57% femei; Vârsta: 48% au între 18-30 de ani, 43% au între 31-60 de ani şi 9% au 61 de ani şi peste; Studii: 20% sub medii, 42% medii şi 38% superioare.

  • Dacă în ceea ce priveşte PSD-ul este evident că liderii partidului au experienţă politică şi ştiu cum să manevreze informaţiile pe care le indică studiile sociologice şi, din acest motiv, ştiu şi cum să manipuleze foarte bine electoratul (personaje precum Gabriela Firea sau Olguţa Vasilescu sunt ţinute în geam şi promovate drept stâlpi de bază ai partidului), nu acelaşi lucru se poate spune şi despre PNL sau USR, care aveau un electorat preponderent feminin într-un procent mult mai mare. Atât PNL, cât şi USR au punctat la acest capitol atâta vreme cât ambele partide au fost percepute drept susţinătoare ale şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, aceasta fiind figura cea mai proeminentă pe care au „vândut-o” drept ofertă electorală pentru susţinătorii lor. Însă, după dispariţia acesteia de la conducerea DNA şi din viaţa publică, oferta electorală pe care PNL şi USR au propus-o electoratului lor, majoritar feminin, a fost formată fie din personaje insipide, precum Alina Gorghiu şi Raluca Turcan, fie extrem de controversate, precum Clotilde Armand;

  • De asemenea, atât PNL, cât şi USR au ignorat cu desăvârşire faptul că electoratul lor este format şi din persoane cu studii sub medii, chiar într-un procent destul de semnificativ (38% şi respectiv 20%). Insitenţa ambelor partide pentru implementarea unor măsuri extrem de dure, precum carantina, sau măsuri abuzive, precum certificatul verde, au lovit direct în acest tip de electorat. De regulă, persoanele cu studii sub medii nu dispun de resurse materiale suficiente pentru a-şi permite măsuri prelungite de lockdown şi nici nu desfăşoară muncă de birou, astfel încât să poată lucra de acasă. Or, să susţii măsuri care vizează doar o mică porţiune din electoratul tău şi să ignori celelalte categorii care te votează dovedeşte o formă gravă de autism politic. În acest context, este destul de evident că aceste segmente din electoratul PNL şi USR au migrat către AUR.

Liderii AUR îşi cunosc foarte bine electoratul, ştiu cum arată, cum gândesc şi cum acţionează votaţii partidului, iar toate mesajele sunt concepute şi livrate în concordanţă cu profilul acestora. În acest fel au reuşit să capteze nu doar electoratul nehotărât sau dezamăgit, cei care declarau că nu votează niciun partid, ci şi o bună parte din electoratul PNL sau USR. Pe de altă parte, PNL şi USR chiar dacă plătesc bani grei pe studii sofisticate, fie nu dispun de specialişti care să interpreteze corect cifrele, fie nu ţin cont de sfaturile pe care le primesc. Pentru că cifrele nu mint niciodată!