Au existat şi câteva care au supravieţuit, fie în forma iniţială, fie s-au adaptat uşor, dar au încă adepţi. La un an de la declararea oficială a pandemiei de coronavirus la nivel mondial, am făcut un top al celor mai importante cinci dezinformări care au circulat şi încă circulă pe site-urile şi în social media românească. Astăzi ne vom ocupa de ştirile false care s-au construit pe purtatul măştii medicale.

Purtatul măştii cauzează probleme medicale ducând la moarte

Purtatul măştii face mai mult rău decât bine este o ideea care a circulat în anul scurs de la declararea oficială a pandemiei. Dezinformarea a căpătat mai multe nuanţe şi a fost alimentată de poziţia oficială a unor medici sau de datele confuze furnizate de instituţii medicale. Teoria a apărut imediat după apariţia primelor cazuri de coronavirus şi, în decurs de un an, a creat adevărate mişcări în social media şi a dus la crearea de pagini speciale şi comunităţi sub sloganul “Jos botniţa!”

Hipoxia a fost prima temere legată de purtatul măştii. Hipoxia înseamnă scăderea cantităţii de aer din ţesuturi, din medii de cultură sau din aer.

Ideea a fost preluată atât de media online, de unele televiziuni, cât şi de site-urile conspiraţioniste. Sursele de informare au fost diverse - de la citarea unor aşa-zişi experţi internaţionali, la propria “experienţă”. Primele articole şi temeri pe reţelele de socializare apar încă din primele luni ale lui martie 2020, imediat după declararea pandemiei şi apariţia ideii de obligativitate a purtării măştii în spaţiile închise.

Prima informaţie despre răul pe care l-ar face măştile de protecţie ajunge în presa românească prin intermediul unui aşa-zis celebru neurochirurg care avertiza în privinţa problemelor declanşate de purtatul măştii pe o perioadă îndelungată de timp - ”hipoxie şi chiar pierderea cunoştinţei”. Titlurile click-bait din publicaţii ca România TV, Click sau activnews.ro adună peste 3 milioane de urmăritori pe reţelele de socializare. 

Sursa: Romania TV

Sursa: Click

Sursa: activenews.ro

Sursa: dir.org.ro

Succesul repurtat de ideea că masca provoacă probleme medicale dă aripi şi unor medici aflaţi în căutarea de faimă. Doctorul şi politicianul Adina Alberts s-a făcut cunoscut în pandemie ca promotorul de informaţii false despre tratamentele împotriva Covid19, a originii bolii sau despre efectele pe care diverse plante le-ar avea asupra bolnavilor de Covid19.

Pe 17 mai, la puţină vreme după apariţia ştirilor despre hipoxia provocată de purtarea măştii, Adina Alberts postează pe Facebook  un filmuleţ care devine viral şi prin care susţine că ar demonstra că purtatul măştii cauzează scăderea concentraţiei de oxigen din sânge. Filmul are aproape 700 de mii de vizualizări doar pe Facebook şi este preluat de majoritatea site-urilor de ştiri din România.

Sursa: Facebook

Sursa: Google.ro

De remarcat că, cu doar trei săptămâni înainte, în plină penurie de măşti,  aceeaşi Adina Alberts îi învăţa pe fanii săi cum să îşi confecţioneze singuri măştile acasă.

Care este adevărul medical?

Ideea că purtarea măştii nu cauzează hipoxie sau alte probleme medicale a fost combătută de studii la nivelul întregului mapamond. Primele studii ştiinţifice apăreau chiar în perioada în care Adina Alberts susţinea hipoxia.

Pe 11 mai 2020, agenţia de presă Agerpres publica un studiu care apăruse prima dată în  Journal of the American Medical Association. Studiul care fusese realizat de cercetătorii de la Universitatea McMaster din Canada care îşi propuseseră să testeze afirmaţiile. Ei au oferit unui număr de douăzeci şi cinci de adulţi - cu vârsta medie de 76,5 ani - oximetre portabile pentru a-şi măsura nivelul de oxigen din sânge în timp ce purtau mască de protecţie, precum şi înainte şi după. Rezultatele arătau că nu au existat reduceri ale saturaţiei de oxigen. Mai exact, aceasta a fost de 96,1% înainte ca participanţii să poarte masca, şi apoi uşor mai ridicată în timp ce purtau masca şi ulterior - 96,5%, respectiv, 96,3%.

Alte zeci de studii ulterioare au demonstrat acelaşi lucru. Chiar şi oamenii de ştiinţă au realizat experimente care combăteau teoria. Fizicianul Cristian Presură a purtat două măşti suprapuse timp de şase ore în situaţii diferite de viaţă pentru a verifica saturaţia de oxigen şi a ajuns la concluzia că în niciun moment nu a scăzut atât încât să îi pună în pericol viaţa sau să îi afecteze sănătatea.

Mişcarea „fără botniţă”

Din toamna lui 2020, odată cu introducerea obligativităţii purtării măştii inclusiv în spaţiile deschise, pe reţelele de socializare, se creează o adevărată mişcare de contestare Sub îndemnul #josbotinţa, zeci de oameni postează ipostaze fără mască surprinse în diverse spaţii publice, închise sau deschise, şi cu îndemnul de anarhie şi nerespectare a niciuneia dintre regulile impuse de autorităţi cu privire la mască.

 

Sursa: Josbotnita.ro

Deşi nu avea prea mulţi adepţi, mişcarea devine mult mai cunoscută după ce o parte dintre televiziunile generaliste fac ştire din postările de Facebook şi propagă mai departe mesajul, iar o parte dintre cei care incitau la nepurtarea măştii deschid site-ul www.farabotnita.ro, o platformă de propagare a ştirilor false din pandemie.

Ideea că masca face rău este încă vehiculată pe câteva zeci de grupuri de Facebook. În spaţiul public, este reactivată de fiecare dată când un eveniment tragic poate fi pus pe seama portului de mască de protecţie.

Aşa s-a întâmplat la jumătatea lunii februarie când un copil de la şcoala Sfânta Vineri din Ploieşti a făcut infarct în timpul orei de religie. Chiar de a doua zi, reţelele de socializare erau pline de postări alarmiste despre faptul că elevul ar fi murit din cauza purtării măştii medicinale, deşi nu exista nicio informaţie oficială în acest sens.

Mai mult, o serie de site-uri cunoscute ca propagatoare de dezinformări în pandemie lansează întrebări retorice despre cauza morţii în încercarea de a influenţa o decizie care se discuta chiar în acele momente - purtarea sau nu a măştii la orele de sport.

Sursa: activenews.ro

Sursa: oficialmedia.com

În decembrie 2020 şi chiar anul acesta, în continuare grupurile continuă să distribuie această campanie de renunţare la măştile de protecţie.

Sursa: Facebook

Care este conduita corectă

Indiferent de derapajele din acest an legate de efectele pe care le are purtarea măştii de protecţie faţă de sănătate, toate studiile realizate în această perioadă şi toate recomandările arată că, în funcţie de distanţa pe care participanţii la dialog o păstrează între ei, masca reduce riscul de infectare până la aproape 100%.

Analiză de Oana Despa, absolventă a facultăţilor de Drept şi Filologie, cu experienţă în jurnalism de investigaţii.