De ce intervenţia jandarmilor francezi asupra „vestelor galbene“ nu poate fi comparată cu cea a jandarmilor români de la mitingul diasporei

De ce intervenţia jandarmilor francezi asupra „vestelor galbene“ nu poate fi comparată cu cea a jandarmilor români de la mitingul diasporei

FOTO  AFP

Jurnalistul Robert Schwartz, de la postul Deutsche Welle, a declarat, la Adevărul Live, că „cine face comparaţie şi pune un semn de egalitate între intervenţia forţelor de ordine franceze şi cea a Jandarmeriei române la mitingul diasporei din 10 august este ori habarnist, ori inconştient, ori participă la propagarea unui pachet întreg de fake news.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
De trei săptămâni, forţele de ordine franceze se confruntă cu un val de proteste, în special în  weekend, ale francezilor nemulţumiţi de creşterea preţurilor la carburanţi şi a scăderii nivelului de trai. Dacă în primă fază acţiunile au constat în blocarea unor drumuri, autostrăzi, depozite de carburanţi şi benzinării, în ultimele două săptămâni, manifestaţiile acestei mişcări eterogene numită „vestele galbene“ au degenerat în vandalism, mai ales după ce în rândul acesteia s-au infiltrat membri ai unor mişcări de extremă dreapta. 
 
Au spart vitrinele magazinelor, sedii de bănci, au devalizat Arcul de Triumf şi Monumentul Soldatului Necunoscut. În faţa acestei noi forme de violenţă, jandarmii francezi au recurs la gaze lacrimogene, tunuri cu apă şi arestări în rândul protestatarilor violenţi.  Spre deosebire de mitingul  „diasporei“ din România, din 10 august,  jandarmii francezi nu au provocat manifestanţii încerând să evacueze zona doar pentru a pune capăt protestelor, nu au atacat manifestanţi paşnici.
 
 
 Nici preşedintele Emmanuel Macron şi premierul Edouard Philippe, nici ministrul de Interne, nici Jandarmeria franceză nu au încercat să denigreze mişcarea „vestelor galbene“, ci au dat dovadă doar de fermitate, declarând că nu vor renunţa la măsurile de creştere a preţurilor la carburanţi.
 
Robert Schwartz, DW: Ceea ce s-a întâmplat la Paris este exact pe invers faţă de ce a fost la Bucureşti
 
Jurnalistul Robert Schwartz de la postul Deutsche Welle, a declarat la Adevărul Live că „cine face comparaţie şi pune un semn de egalitate între intervenţia forţelor de ordine franceze şi cea a Jandarmeriei române la mitingul diasporei din 10 august este ori habarnist, ori inconştient, ori participă la propagarea unui pachet întreg de fake news, pentru că ce s-a întâmplat la 10 august la Bucureşti a fost foarte clar o acţiune pur şi simplu dirijată, nu împotriva elementelor violente care au existat în Piaţa Victoriei, o acţiune împotriva protestatarilor paşnici, împotriva jurnaliştilor. A fost o declaraţie de război a Jandarmeriei române împotriva popriului popor“. 
 
„Ceea ce s-a întâmplat la Paris este exact pe invers: forţele de ordine au intervenit în forţă împotriva protestatarilor violenţi, au apărat toată adunarea de protestatari paşnici, i-a apărat pe jurnalişti, ceea ce de altfel a fost subliniat după aceea şi de preşedintele Macron, care a spus foarte clar: „detest violenţa, detest violenţa împotriva instituţiilor statului, dar detest în aceeaşi măsură violenţa acestor protestatari împotriva celorlalţi manifestanţi paşnici şi împotriva jurnaliştilor şi i-a felicitat pe jandarmii francezi, ceea ce ar fi făcut cu siguranţă şi preşedintele României, dacă jandarmii români s-ar fi comportat conform Constituţiei şi conform legislaţiei în vigoare“, a subliniat Schwartz.  
 
„De aceea cred că atunci,  în afară de preşedintele Iohannis şi de politicienii opoziţiei, toţi ceilalţi din arcul guvernamental au aplaudat acţiunea represivă a Jandarmeriei şi se compară acum cu Macron. Este o gogomănie, o spun răspicat. Macron i-a respectat pe protestatarii paşnici, i-a înţeles, a şi declarat că va sta de vorbă cu ei, ceea ce se întâmplă acum, prea târziu, dar totuşi se discută, nu i-a făcut şoboloani, nu i-a făcut golani. Macron nu se consideră el Republica Franceză, el se consideră primul funcţionar al Republicii şi va încerca să înţeleagă şi să înveţe din ceea ce s-a întâmplat. Dar să-ţi înjuri propriul popor, să-l ataci, să-l jigneşeti, să-l calomniezi, asta este marca PSD-ALDE, din păcate, mai spune jurnalistul de la Deutsche Welle. 
  
Dialog cu toate partidele politice şi cu „vestele galbene“
 
Astăzi, Executivul francez a anunţat că va începe un dialog pentru a face faţă crizei protestelor „vestelor  galbene“. Prim-ministrul Edouard Philippe îi va primi pe liderii partidelor politice şi pe reprezentanţii mişcării în această săptămână şi va anunţa noi "măsuri" după aceste consultări.
 
Luni s-a întâlnit cu liderii partidelor reprezentate în Parlament, iar marţi după-amiaza se va vedea cu un grup de "veste galbene" gata să discute cu executivul, a anunţat Matignon într-o declaraţie.De asemenea, guvernul francez a anunţat o dezbatere în cadrul Adunării Naţionale miercuri şi în Senat joi, în conformitate cu articolul 50-1 din Constituţie, adică fără să-şi angajeze răspunderea . Matignon nu a specificat imediat dacă această dezbatere ar fi urmată de un vot sau nu.
 
"Toate consultările, precum şi cele care au avut loc săptămâna trecută, îl vor conduce pe Primul Ministru să anunţe măsurile destinate să permită buna desfăşurare a consultării descentralizate dorită de Preşedintele Republicii şi să asigure menţinerea ordinii şi respectarea legii ", se arată în comunicatul Executivului francez. Primul-ministru va fi prezent, de asemenea, marţi dimineaţă, la şedinţa deputaţilor din grupul partidului la guvernare din Adunarea Naţională.
 
Al treilea weekend de protest la nivel naţional din partea mişcării „Vestele galbene“ s-a lăsat cu maşini arse şi vitrine ale magazinelor distruse, în câteva dintre cele mai bogate cartiere din Paris. Grosul manifestanţilor era format din oameni din clasa muncitoare, supăraţi din cauza creşterii planificate a taxelor pe combustibil.  Politicienii şi oficialii din Executiv consideră că situaţia s-a aflat aproape de o "insurecţie“.
 
FOTO EPA 
 
Deşi au fost foarte mulţi vandali infiltraţi în mişcarea vestelor galbene, simbolismul violenţei de sâmbătă rămâne unul puternic. Revolta fermierilor şi a angajaţilor împotriva unui preşedinte din ce în ce mai dispreţuit pentru retragerea sa într-o atitudine monarhică a transformat cele mai faimoase bulevarde ale ţării şi cele mai proeminente locuri ale capitalei sale, Paris, în veritabile zone de război, scrie The New York Times.
 
Cum nu trebuie să faci reforme“
 
 “Vestele galbene libere” , prezentate ca fiind aripa "moderată" a mişcării, sunt gata de negocieri pentru a ajunge la un "acord rapid". Însă, pe lângă îngheţarea taxei pe combustibili , un acord ar necesita o revizuire a sistemului general de impozitare, o "conferinţă socială naţională ", organizarea de referendumuri regulate asupra principalelor orientări sociale şi societale ale ţării sau reprezentarea proporţională în alegerile parlamentare.
 
„Ceea ce se întâplă cum la Paris este despre cum nu trebuie să se facă reforme“ spune jurnalistul Robert Schwartz de la postul Deutsche Welle. El  subliniază că dacă aceste schimbări s-ar fi făcut după dezbateri politice consistente, cu largă participare a societăţii civile,  probabil că asemenea proteste violent ar fi putut fi evitate. 
 
Publicaţia canadiană The Globe and Mail scrie că “se poate face o paralelă între ceea ce se întâmplă în Franţa şi aproape toate ţările dezvoltate, inclusiv Canada, deoarece elitele urbane, cu un nivel de viaţă  confortabil, încearcă să-şi impună agenda legată de schimbările climatice asupra unei populaţii mai mari, care se luptă doar să-si plătească facturile ".
 
Deutsche Welle constată că, “în loc să-i convingă pe oameni de avantajele energiei regenerabile, rezumându-se doar la creşterea impozitului pentru anumite tipuri de vehicule, politica lui Macron a urmărit scumpirea generală a deplasării pe şosea. Mai ales populaţia din mediul rural a perceput decizia ca pe o aroganţă din partea Parisului. Până acum, guvernul nu a putut explica în mod precis de ce planificata reformă în domeniul energetic trebuie să aibă loc, deşi afectează puterea de cumpărare, explică specialiştii“.
 
Conform unui sondaj al institutului „Opinion Way“, 76% din francezi sunt nemulţumiţi de maniera în care tratează Palatul Élysée actualele proteste. Încă nu este timpul pierdut pentru a se ajunge la consens, sunt de părere experţii. Dacă Macron nu vrea să devină un perdant, guvernul de la Paris va trebui să găsească rapid o soluţie, înaintea altora”.
 
Ceea ce se întâplă cum la Paris este despre cum nu trebuie să se facă reforme spune jurnalistul Robert Schwartz de la postul Deutsche Welle. El  subliniază că dacă aceste schimbări s-ar fi făcut după dezbateri politice consistente, cu largă participare a societăţii civile,  probabil că asemenea proteste violent ear fi putut fi evitate.
 
Vestelor galbene li s-au alăturat liceenii

Blocajele orchestrate de "vestele galbene", iritate de politica socială şi fiscală a guvernului francez, au continuat luni aproape peste tot în Franţa, pentru a treia săptămână, marcată de asemenea de o mişcare de frondă în licee, informează AFP.

Blocajele prelungite a mai multor depozite petroliere de pe teritoriul Franţei - din Normandia până în regiunea mediteraneană - au dus luni la primele penurii de benzină. În Bretania (vest), numeroase staţii de benzină erau rupte total sau parţial de aprovizionările cu carburanţi luni dimineaţa, determinând autorităţile locale să ia măsuri de raţionalizare.

Depozitele petroliere din Mans (centru), Grand-Quevilly (nord-vest) erau de asemenea blocate, precum şi cel din portul Fos-sur-Mer (sud-est).

Acest din urmă blocaj este criticat chiar şi în cadrul mişcării "vestelor galbene", unde unii regretă "recuperarea" protestului de către "elemente radicalizate".

Blocajele depozitelor petroliere din Donges şi La Rochelle, în vestul Franţei, au fost ridicate luni dimineaţa după intervenţia forţelor de ordine.

Traficul rămânea de asemenea perturbat pe mai multe axe rutiere, unde manifestanţii au ridicat baraje. Circulaţia era de asemenea foarte îngreunată pe autostrăzile A7 şi A9 din sudul Franţei. La frontiera cu Spania s-au creat cozi kilometrice, cu mii de camioane blocate.

Întreprinderile de transport rutier au estimat luni la 400 de milioane de euro pierderile pe care le-au suferit de la începutul manifestaţiilor, în 17 noiembrie.

Mai mult de o sută de licee erau de asemenea blocate luni, parţial sau total, de o mişcare de protest împotriva reformelor în educaţie şi în unele cazuri pentru susţinerea "vestelor galbene", potrivit Ministerului Educaţiei.

Regiunea Toulouse (sud-vest), unde activitatea a circa 40 de instituţii de învăţământ era perturbată - este cea mai afectată, urmată de regiunea pariziană, cu circa 20 de licee vizate. O maşină a fost incendiată şi un magazin de telefonie a fost vandalizat lângă un liceu din Aubervilliers, la nord de capitala Franţei.

La Dijon (centru-est), în jur de 500 de elevi au defilat pe străzi şi s-au confruntat cu forţele de ordine, primii aruncând cu pietre şi poliţiştii ripostând cu gaze lacrimogene.

La Nisa, aproape o mie de liceeni au manifestat în susţinerea "vestelor galbene", scandând "Macron, demisia!", relatează un jurnalist al AFP.

De asemenea, cel puţin o mie de ambulanţieri au blocat luni dimineaţa unele drumuri de acces spre Place de la Concorde, în centrul Parisului, cerând suspendarea unei reforme în sistemul de finanţare a transporturilor sanitare, reformă care ameninţă, potrivit acestora, întreprinderile mici şi mijlocii din sector.
 
 
Sindicatele poliţiei cer să fie primite de Macron
 
Toate sindicatele reprezentative ale poliţiei franceze au cerut, luni,  să fie primite de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, după violenţele de sâmbătă . Cele şapte sindicate vor să expună "gravitatea situaţiei" şi cer ca o strategie de ordine publică să fie adoptată în cazul unei noi mobilizări, au explicat secretarii generali ai sindicatelor.
 
"Vrem să clarificăm lucrurile cu privire la strategia ce va fi adoptată sâmbăta viitoare în materie de ordine publică şi de menţinere a ordinii. Este urgent", a declarat pentru AFP secretarul general al comisarilor poliţiei naţionale (SCPN), în condiţiile în care apeluri în vederea organizării unei a patra manifestaţii a "vestelor galbene" sâmbătă, la Paris, circulă deja pe reţelele sociale.
 
"Am cerut fără succes să fim primiţi de ministrul de interne. Îi cerem acum preşedintelui Republicii. Vrem să explicăm dificultăţile în gestionarea menţinerii ordinii. Dacă se repetă situaţia de sâmbăta trecută, vor fi răniţi şi morţi în rândul forţelor de ordine", a afirmat Jean-Claude Delage, secretar general al Alliance, sindicat majoritar al forţelor de ordine.
 
Reprezentanţii organizaţiilor sindicale doresc să-I expună şeful statului nivelul de „epuizare“ al forţelor de ordine şi „violenţa“ la care au fost expuse acestea în timpul ciocnirilor survenite sâmbătă la Paris şi în alte oraşe din Franţa. Mai multe organizaţii sindicale precum Alliance, Synergies sau SCPN cer o modificare a "paradigmei" în gestionarea ordinii publice, cu mai multă "mobilitate" pentru forţele de ordine în cazul unei noi manifestaţii. Ele propun între altele ca armata să poată interveni "ca întărire" pentru apărarea clădirilor publice.
 
Ziua de sâmbătă în care a avut loc manifestaţia "Vestelor galbene" la Paris a fost marcată ''de violenţe de o gravitate fără precedent'', a declarat duminică prefectul poliţiei, Michel Delpuech. În total, 412 persoane au fost arestate, „un nivel care nu a mai fost înregistrat niciodată în ultimele decenii“, a adăugat Delpuech, criticând „violenţa extremă şi fără precedent“ împotriva forţelor de ordine.
 
Citeşte şi:
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: