CEDO a respins plângerea unor elevi maghiari care acuzau România de discriminare la Bacalaureat. Iulia Moţoc şi Péter Paczolay au votat împotrivă

CEDO a respins plângerea unor elevi maghiari care acuzau România de discriminare la Bacalaureat. Iulia Moţoc şi Péter Paczolay au votat împotrivă

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, FOTO Arhivă

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, marţi, o reclamaţie formulată de mai mulţi cetăţeni români de etnie maghiară. Aceştia au acuzat că au fost discriminaţi prin faptul că au fost obligaţi să susţină două examene suplimentare (oral şi scris în limba maternă) în cadrul probelor de Bacalaureat.

Decizia CEDO a fost luată cu o majoritate de cinci la doi, cele două opinii în disensiune faţă de hotărârea majorităţii venind de la Peter Paczolay (judecător din partea Ungariei) şi Iulia Moţoc (judecător din partea României). 
 

Ce au susţinut reclamanţii

 
Reclamanţii s-au plâns că obligaţia de a susţine cele două probe suplimentare încalcă articolul 1 din Protocolul 12 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Acest articol prevede interzicerea discriminării. Mai exact, alineatul 1 spune că „exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere sau oricare altă situaţie”, iar alineatul 2 că „ nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publică pe baza oricăruia dintre motivele menţionate în paragraful”.
 
Conform reclamanţiilor, faptul că au fost obligaţi, având în vedere că sunt etnici maghiari şi au ales să studieze în limba maternă, să susţină cele două examene suplimentare le-a diminuat şansele de a promova Bacalaureatul şi de a fi la fel de competitivi ca ceilalţi elevi, etnici români, care nu sunt obligaţi să susţină aceste examene. Mai exact, aceştia au argumente că elevii maghiari dispun de o perioadă mai scurtă de timp pentru pregătirea examenlor şi de o perioadă mai scurtă de timp în care să se poată odihni între examene. În consecinţă, aceştia consideră că modul de desfăşurare al Bacalaureatului aduce o discriminare impermisibilă între ei şi elevii români. Suplimentar, reclamanţii au acuzat şi faptul că examenele susţinute în limba română au fost deosebit de grele pentru ei. Este important de notat că reclamanţii nu au promovat examenul de Bacalaureat în cadrul sesiunii respective. 

 

Ce au decis judecătorii CEDO

 
În primul rând, decizia CEDO observă că examenele suplimentare pe care trebuie să le susţină elevii de etnie maghiară sunt organizate în bazare unei legi care are în vedere protejarea minorităţilor naţionale, obligând statul român să ia măsurile necesare pentru ca aceştia, dacă îşi doresc, să poată studia limba şi literatură maghiară. „Elevii-reclamanţi au fost obligaţi, într-adevăr, să promoveze două examene în plus faţă de cei care studiează în limba română. Acest lucru este, însă, consecinţa directă şi inevitabilă a deciziei conştiente şi voluntare a acestora de a studia în altă limbă şi a faptului că statul le oferă o astfel de oportunitate. În legătură cu acest punct, Curtea observă că legea recunoaşte un drept, dar nu impune o obligaţie ca elevi aparţinând unei minorităţi naţionale să studieze în limba lor maternă”.
 
Mai mult, judecătorii consideră că nu cade în responsabilitatea Curţii să decidă nici natura subiectelor date la Bacalaureat, nici ritmul în care sunt organizate examenele: „Curtea este de părere că nu este rolul ei să înlocuiască statul în a decide ce subiecte sunt testate în cadrul Bacalaureatului ori care este ordinea şi ritmul de susţinere a examenelor. Curtea reiterează că autorităţile naţionale au o anumită marjă de apreciere, dată fiind faptul că acestea, prin contactul lor direct şi continuu cu forţele vitale din societăţile lor, sunt mai bine plasate decât o curte internaţională să evalueze nevoile şi condiţiile locale”.
 
În consecinţă, CEDO a decis respingerea reclamaţiei făcute de către elevii maghiari: „Având în vedere circumstanţele particulare, Curtea nu este convinsă că neplăcerile suferite de reclamanţi au fost atât de semnificative încât să atingă pragul Articolului 1 al Protocolului nr 12 al Convenţiei”.
 

Opinie separată - judecătorii Iulia Moţoc şi Péter Paczolay

 
Cei doi judecători sunt de acord, în principiu, cu decizia majorităţii, considerând că, într-adevăr, modul de organizare al Bacalaureatului în România nu discriminează împotriva elevilor maghiari care aleg să studieze în limba maternă. Aceştia consideră, însă, că reclamaţia nu ar fi trebuit nici măcar admisă de CEDO, fie pentru că elevii nu au epuizat toate mijloacele avute la dispoziţie la nivel national pentru a contesta modul de organizare al probelor, fie pentru că aceştia nu au făcut reclamaţia în perioada standard de 6 luni de la publicare de către autorităţile române a calendarului probelor pentru anul şcolar respectiv. 
 
„Pentru a te plânge de maniera discriminatorie în care este organizat bacalaureat, elevii trebuie s-o facă în momentul în care calendarul este făcut public, iar posibilele consecinţe, presupusa discriminare, pot fi anticipate, nu un an mai târziu, când elevii au picat examenul. Să argumentezi împotriva acestui lucru ar însemna că statul acţionează într-o manieră discriminatorie doar faţă de o minoritate a studenţilor maghiari, mai exact cei care au eşuat să promoveze examenele, nu şi împotriva celor care le-au trecut”, arată opinia separată a celor doi judecători.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările