România, obligată de CEDO să plătească despăgubiri de 15 milioane de euro către 6 proprietari ai căror imobile au fost naţionalizate

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sala de şedinţă a  instanţei din Luxemburg. Imagine: European Court of Human Rights
Sala de şedinţă a  instanţei din Luxemburg. Imagine: European Court of Human Rights

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat în această săptămână 6 hotărâri prin care a obligat statul român să plătească despăgubiri de peste 15 milioane de euro proprietarilor ale căror imobile naţionalizate au fost vândute chiriaşilor, a anunţat vineri Asociaţia pentru Proprietate Privată (APP).

Situaţia proprietarilor ale căror imobile au fost preluate de statul comunist în perioada 1950-1989 încă nu s-a rezolvat şi chiar şi în cazul celor care s-au adresat CEDO procesele au durat mult, unii proprietari încetând din viaţă, spune APP.

„Deşi în urmă cu 10 ani statul român se angajase în faţa autorităţilor europene să modifice cadrul legislativ, astfel încât să propună un mecanism eficient de despăgubire a foştilor proprietari, în prezent sunt zeci de mii de dosare nerezolvate, iar în multe cazuri măsurile compensatorii acordate sunt derizorii. Prin decizia din 14 martie 2019 Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, organism care supraveghează punerea în executare a hotărârilor CEDO de către state, i-a solicitat României să adopte măsuri suplimentare legislative şi să prezinte, până la 31 mai 2019 situaţia dosarelor referitoare la despăgubiri pentru imobile naţionalizate. Nici guvernul PSD, nici guvernul liberal care i-a urmat nu au luat vreo măsură concretă pentru cazurile semnalate de CEDO, astfel încât instanţa europeană a fost nevoită să rezolve zeci de dosare. (103 dosare au fost reunite în cele 6 cauze soluţionate marţi la Strasbourg)”, se arată în comunicatul Asociaţei pentru Proprietate Privată.

Despăgubirile stabilite de CEDO în şedinţa din 29 septembrie 2020 au fost:

  • Cauza Dimitrie Dan Popescu şi alţii contra României (25 de dosare) – despăgubiri în total de 2.989.350 euro
  • Cauza Molaţiu şi alţii contra României (21 de dosare) – despăgubiri în total de 3.357.915 euro
  • Cauza Komaromi şi alţii contra României (24 de dosare) – despăgubiri în total de 4.059.379 euro
  • Cauza Lengauer şi alţii contra României (23 de dosare) – despăgubiri în total de 3.112.765 euro
  • Cauza Grigorescu şi alţii contra României (5 dosare) – despăgubiri în total de 1.060.034 euro
  • Cauza Buttner şi alţii contra României (5 dosare) – despăgubiri în total de 964.554 euro

Conform asociaţiei, statul este acum obligat să plătească despăgubiri foştilor proprietari la valoarea de piaţă, în majoritatea cazurilor adăugând şi câte 5.000 de euro daune morale, plus cheltuielile de judecată ocazionate de introducerea acţiunii la CEDO.

Cât ne costă ineficienţa ANRP

„Dacă situaţia acestor proprietari s-ar fi rezolvat în ţară, aceştia ar fi primit despăgubiri într-un cuantum mult mai mic, la nivelul grilelor şi calculelor realizate de ANRP (prin Comisia pentru Naţională pentru Compensarea Imobilelor), în tranşe anuale (timp de 5 ani) şi nu ar fi primit daune morale. Prin urmare, CEDO face dreptate, dar şi acolo totul a durat mult prea mult: 15-17 ani de aşteptare, unii dintre proprietari au încetat din viaţă. Există şi dosare scoase de pe rol pentru că nu au fost introduşi în cauză moştenitorii. Aşadar, la 30 de ani de la Revoluţie, în România situaţia proprietarilor ale căror imobile au fost preluate de statul comunist în perioada 1950-1989 încă nu s-a rezolvat”, arată APP.

Potrivit Asociaţiei, Primăria Municipiului Bucureşti mai are de soluţionat 20.842 de notificări.

„În ritmul de până acum, ar mai trece încă 17 ani până vor fi soluţionate. De acolo, dosarul pleacă la Instituţia Prefectului care face controlul de legalitate şi, fie sesizează instanţa, dacă apreciază că nu este corectă dispoziţia Primarului General, fie trimite dosarul la ANRP, unde se fac alte verificări. După încă 5 ani de aşteptare, (dar nici acest termen nu este respectat), ANRP, prin Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, poate să invalideze dispoziţia primarului şi fostul proprietar nu mai primeşte nimic sau poate să stabilească o valoare (de obicei mult diminuată) a despăgubirilor ce vor fi achitate în 5 tranşe anuale. Deci, un total de peste 27 de ani de aşteptare pentru cei care încă mai au dosarele la Primăria Municipiului Bucureşti. Pentru cei care nu vor fi mulţumiţi cu sumele stabilite de ANRP, mai trebuie adăugat şi timpul pentru o contestaţie în instanţă”, arată avocaţii APP.

Ce înseamnă pentru statul român o condamnare la CEDO

O hotărâre de condamnare a unui stat de către CEDO presupune nu doar executarea obligaţiilor stabilite faţă de cei ale căror drepturi au fost încălcate, ci şi luarea unor măsuri cu caracter general, inclusiv prin modificarea legislaţiei, pentru ca situaţii similare să nu se mai repete.

De altfel, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, organism care supraveghează punerea în executare a hotărârilor Curţii Europene, i-a solicitat României să ia măsurile urgente care se impun şi să transmită, până la 31 mai 2019, stadiul soluţionării acestor dosare, însă statul român nu a avut nicio reacţie în acest sens, spune APP.

În condiţiile în care nici modificări legislative nu s-au adus, este posibil să continue seria condamnărilor la CEDO şi despăgubirea foştilor proprietari cu valoarea de piaţă a imobilelor preluate de statul comunist şi vândute, în cea mai mare parte chiriaşilor în anii `90, susţine Asociaţia pentru Proprietate Privată.

Aceasta este cea mai răsunătoare victorie a proprietarilor deposedaţi abuziv, anul acesta România fiind condamnată, până acum, la plata a peste 20 de milioane de euro despăgubiri. În luna iulie, Cauza Nistor şi alţii contra României (29 de dosare) obliga statul român să plătească altor proprietari, pentru aceeaşi situaţie de drept, încă 5 milioane de euro.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite