Înalta Curte a prezentat bilanţul pe anul 2019. Iohannis: Sunt incostestabili paşii uriaşi pe care România i-a făcut în direcţia unei justiţii moderne

Înalta Curte a prezentat bilanţul pe anul 2019. Iohannis: Sunt incostestabili paşii uriaşi pe care România i-a făcut în direcţia unei justiţii moderne

Iohannis la ICCJ FOTO Adevărul / Ionut Mureşan

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a prezentat, miercuri, bilanţul de activitate pe anul 2019, perioadă marcată în principal de scandalurile privind comupunerea şi specializarea completurilor de judecată. Invitat la eveniment, preşedintele Klaus Iohannis a lăudat ÎCCJ pentru decizia de a-şi prezenta raportul într-un cadru deschis şi a subliniat că Înalta Curte a fost crucială pentru direcţia justiţiei din România ultimilor ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Klaus Iohannis: O societate se dezvoltă şi îşi atinge potenţialul atunci când cetăţenii săi se simt protejaţi şi ştiu că, ori de câte ori le sunt puse în pericol drepturile şi libertăţile, îşi vor găsi dreptatea în instanţele de judecată.
Misiunea veritabilă a justiţiei este cea de serviciu public şi, tocmai de aceea, legislaţia şi modul în care funcţionează întreaga construcţie instituţională trebuie să aibă în centru cetăţeanul şi apărarea lui de abuzuri.

Salut în mod expres iniţiativa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a-şi prezenta raportul anual de activitate într-un cadru deschis, care încurajează dialogul şi discutarea atât a realizărilor, cât şi a aspectelor care încă rămân de rezolvat, pentru că rolul Înaltei Curţi este esenţial pentru buna funcţionare a sistemului judiciar şi a societăţii în general.
Semnalarea adevăratelor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar este nu numai în beneficiul activităţii instanţelor, ci, în final, al justiţiabilului.

Încurajez, de aceea, o implicare consecventă, coerentă şi unitară, cu respectarea competenţelor conferite de Constituţie, a tuturor actorilor din sistemul judiciar şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca autoritate aflată în vârful ierarhiei instanţelor judecătoreşti.

În ultimii ani, justiţia din România a fost supusă unor încercări de subordonare faţă de politic.
La aceste provocări, răspunsul societăţii româneşti a fost pe măsură. Democraţia noastră s-a maturizat, iar românii au fost alături de magistraţi, exprimându-se în mod clar pentru valorile europene, statul de drept şi pentru o ţară în care legea este aceeaşi pentru toţi.

Sunt câştiguri majore pentru România, pe care avem obligaţia să le protejăm şi să le consolidăm.
Independenţa justiţiei, crearea unui cadru legislativ corect şi predictibil sunt deziderate pe care să le urmărim în continuare neabătut, indiferent de dificultăţi. Pe baza acestui bilanţ, în acest an aveţi posibilitatea unei evaluări oneste a rezultatelor atinse şi creării unui cadru de dialog cât mai constructiv pentru o viitoare strategie de dezvoltare a sistemului judiciar în ansamblu.

În ciuda tuturor provocărilor, sunt incontestabili paşii uriaşi pe care România i-a făcut în direcţia unei justiţii independente, funcţionale şi moderne, o justiţie aliniată valorilor europene în care credem cu toţii. Iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii, în general, au jucat un rol determinant.
Cu siguranţă nu trebuie să ne oprim aici, căci tot acest proces este unul continuu, rezultatul unui efort comun care are nevoie de asumare, implicare, consecvenţă şi curaj, precum şi de lideri morali care să inspire. În încheiere, vă asigur că în realizarea misiunii dumneavoastră veţi avea mereu în mine un susţinător ferm al unei justiţii independente şi performante.
 
UPDATE Şefa ÎCCJ Corina Corbu: Ca judecători suntem educaţi să fim discreţi în comunicarea publică. De aceea, până acum comunicarea raportului a fost comunicată într-un cadru restrâns. A venit momentul să recunoaştem că Justiţia nu poate funcţiona în izolare.

Există un anumit grad de percepţie negativă la nivelul societăţii în privinţa Justiţiei.

Înalta Curte rămâne angajată unor obiective ambiţioase. ÎCCJ rămâne instituţia care asigură constanţa sistemului judiciar.

La evenimentul programat pentru miercuri ora 11:00 au fost invitaţi preşedintele României Klaus Iohannis, şeful CCR Valeriu Dorneanu, preşedintele CSM Nicoleta Ţînţ, ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu, Avocatul Poporului Renate Weber, procurorul general Gabriela Scutea, şeful Uniunii Naţionale a Barourilor Traian Briciu şi cel al Uniunii Notarilor Publici Dumitru Mănescu.
 
În ianuarie 2019, şefa ICCJ – pe atunci Cristina Tarcea – trăgea la sorţi pentru a treia oară numele de judecători din componenţa Completurilor de 5. Totul a început de la o excepţie invocată de Liviu Dragnea, potrivit căreia nu toţi judecătorii din componenţa acestor completuri de la ICCJ sunt traşi la sorţi, iar el are dreptul la un proces echitabil. Concret, şefii acestor completuri, adică magistraţii care prezidau efectiv şedinţele de judecată, erau numiţi dintre judecătorii din conducerea ICCJ.
 
Cristina Tarcea explica la vremea respectivă că în urma unor Hotărâri ale Colegiului de Conducerea a fost luată decizia de a proceda în acest fel pentru constituirea completurilor de 5 judecători. Atunci, la Inalta Curte funcţionau patru astfel de completuri: două de penal şi două de civil.
 
Hotărârile invocate de către şefa ICCJ au fost atacate la CCR, iar avocaţii lui Liviu Dragnea au câştigat: completurile au fost declarate ca fiind nelegal constituite. Remediul arătat de CCR a fost organizarea unei noi trageri la sorţi. 
 

„Loteria” judecătorilor

 
Instanţa supremă s-a conformat deciziei CCR la câteva zile de la pronunţarea ei, fără a mai aştepta motivarea.
Această decizie a fost atacată în contencios administrativ de către avocaţi, iar chestiunea a fost tranşată la Curtea de Apel Bucureşti. Instanţa le-a dat dreptate şi de această dată şi a statuat că ICCJ s-a grăbit cu tragerea la sorţi. 
 
O decizie a CSM a urmat la scurt timp imediat după publicarea motivării, în care Plenul arăta cum anume se interpretează decizia CCR şi că nu sunt de ajuns de multe completuri de cinci judecători. 
 
Astfel, au avut loc două trageri la sorţi la Înalta Curte. Una pe finalul lui 2018, pentru cât mai rămăsese din an, iar alta la începutul anului 2019.
 
Imediat după scandalul tragerilor la sorţi a început altul: cel legat de legalitatea completurilor de trei judecători. 
Mai precis, era vorba despre faptul că la ICCJ, precum şi la toate celelalte instanţe din ţară, completurile care judecă dosare de corupţie ar trebui să fie specializate în infracţiuni de corupţie. 
 
Problema juridică a ajuns din nou pe masa CCR, în urma unei sesizări făcute de artizanul Ordonanţei 13, fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache. 
 
Esenţa problemei de drept rezida în două texte de lege: articolul 29 din Legea 78/2000 şi articolul 19 din Legea 304/2004. 
 
La art.29 din Legea 78/2000 se arată: 
 
„Pentru judecarea infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate acestora, prevăzute în prezenta lege, pot fi constituite complete specializate, potrivit art. 15 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. (2) Judecătorii care compun aceste complete specializate (…) vor primi, pe lângă celelalte drepturi băneşti, un spor de 30% din salariul de bază”.
 
Totodată, Legea privind statutul magistraţilor prevede la articolul 19:
 
„La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înalteu Curţi (…) la propunerea preşedintelui sau a vecepreşedintelui acesteia, poate aproba înfiinţarea de complete specializate în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiiţie, în funcţie de numărul şi natura cauzelor, de volumul de  activitate al fiecărei secţii, precum şi de specializarea judecătorilor”.
 

De la CCR la CJUE

 
Cristina Tarcea a argumentat în acest context, printre altele, că toţi judecătorii de la Înalta Curte sunt specializaţi în cauze privind infracţiuni de corupţie, astfel încât nu era nevoie de contituirea unor completuri specializate la nivelul ICCJ. A fost ultimul demers făcut de Cristina Tarcea ca şefă a ICCJ. In septembrie, mandatul acesteia a expirat, fiind numită în locul ei judecătoarea Corina Corbu. 
 
CCR a soluţioanat conflictul constituţional şi a statuat că sunt nelegal constituite completurile de 3 judecători, însă decizia a venit la o săptămână după condamnarea celui vizat de sesizarea lui Florin Iordache, anume Liviu Dragnea.
 
Concret, procesele inculpaţilor condamnaţi în primă instanţă până pe 23 ianuarie 2019 de completuri de 3 judecători, dar care nu au o sentinţă defintivă, vor fi rejudecate, prevedea decizia CCR.
 
Hotărârea i-a împărţit în două categorii pe magistraţii ICCJ: unii au dispus rejudecarea dosarelor în care se aplica, alţii au hotărât suspendarea proceselor si sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu patru întrebări. Printre acestea se numără şi una care vizează dacă o curte de control constituţional poate răsturna decizii ale celei mai înalte instanţe din România, mai ales în procese privind fraude cu fonduri europene. 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: