FOTO Educaţie la internat: Copii cu deficienţe mintale, cu sapa pe dealul mare

FOTO Educaţie la internat: Copii
cu deficienţe mintale, cu sapa pe dealul mare

I-am surprins pe elevii de la internat muncind pe 11 iunie, chiar în ajunul Zilei Mondiale împotriva exploatării prin muncă a copilului FOTO: Adevărul

Într-un sistem educaţional moştenit din URSS, copiii cu nevoi speciale din internate muncesc de mici în agricultură pentru a deveni zilieri după absolvire. La Visoca, Soroca, bunăoară, generaţii întregi prelucrează încă din anii ’80 un lot de 13 hectare, lucrând şi în afara orelor, în timp ce bugetul anual al şcolii este de câteva milioane de lei.

Ora 19.30. Sâmbătă. Iunie. Când majoritatea copiilor profită din plin de vacanţa mare, elevii de la şcoala auxiliară din Visoca se întorc istoviţi de pe deal, doi câte doi, cu sapele pe umăr. După cină, stau cuminţi pe la poarta internatului, cu privirea pierdută, parcă aşteptând pe cineva să-i ia acasă, şi se bucură când vreun trecător le întinde câte un leu-doi.

Îi găsim prăşind la porumb şi floarea-soarelui şi săptămâna următoare, tot pe înserat. Cât vezi cu ochii, câmpul verde e împânzit de copii care muncesc cu spor. Unii par a fi mici de tot, de 8-10 ani, cu sapele cât ei sau chiar mai mari. Nu par a fi deranjaţi că au fost puşi la treabă, ba chiar li se pare un lucru bun. „Suntem aici de la ora 15.00. La toamnă, vom strânge roada. Directoarea o va vinde şi va face bani. Are grijă de noi. Mâncăm de patru ori pe zi“, intră în vorbă Ion (n.r. nume schimbat), de 17 ani,  explicându-ne că a ajuns la internat doar pentru că se descurca greu la învăţătură. Nu reuşim să vorbim şi cu colegii lui mai mici, deoarece o educatoare ne interzice să-i abordăm. După ce câteva poze de la faţa locului ajung la Ministerul Educaţiei, este demarată o anchetă de serviciu.

FOTO: Educatoarea ne-a interzis să vorbim cu copiii şi a sunat-o pe directoarea şcolii

Directoarea va fi sancţionată disciplinar

„Au fost constatate aspecte negative în ceea ce priveşte realizarea procesului de instruire practică a elevilor. Sarcina copilului nu este însăşi efectuarea lucrărilor agricole. De fapt, copilul trebuie să fie învăţat cum se fac lucrările respective. Ministerul Educaţiei îi va aplica directoarei o sancţiune disciplinară pentru încălcarea procedurii. În paralel, vom trimite toate materialele organelor de drept. Considerăm că acestea ar avea temei să examineze cazul“, ne-a declarat Rodica Josanu, jurista Ministerului Educaţiei, după încheierea investigaţiei.

FOTO: Elevi de la internat, la prăşit după ora 18.00, în vacanţa de vară

Directoarea internatului îşi recunoaşte vina, dar numai pentru faptul că nu a anunţat ministerul că elevii lucrează şi în vacanţă. „Programa şcolii noastre este îndreptată spre agricultură şi toate lecţiile de educaţie tehnologică le petrecem pe lotul şcolii, care are suprafaţa de 13 hectare. Elevii din clasele de meserii, de 14-18 ani, dau la sfârşit şi examene la lucrările agricole şi Ministerul Educaţiei le eliberează certificate cu calificarea de legumicultor. Le dăm o profesie, îi învăţăm să crească şi răsad în seră“, ne-a explicat Nela Melnic, care conduce de trei ani instituţia, dar este angajată aici de 37 de ani.

Recoltă mănoasă, buget generos

Potrivit ei, practica este veche, lotul şcolii fiind înregistrat în acte încă din anul 1988. Astfel, copii cu deficienţe mintale, devieri comportamentale sau cu dificultăţi de învăţare „muncesc pentru a învăţa“ câte patru ore pe zi pe câmp, în special primăvara şi toamna. După absolvire, majoritatea lucrează cu ziua prin sat.

„Acolo avem cartofi, morcovi, ceapă, castraveţi, dovlecei şi, atunci când e nevoie, elevii prăşesc. Acum, în timpul vacanţei, ei se află la tabără şi lucrează doar angajaţii auxiliari. Toată recolta merge în alimentaţie sau este depozitată în beciul şcolii. Am avut şi murături. Creştem şi mălai, pe care copiii îl seceră şi îl prelucrează, iar iarna, în timpul lecţiilor de muncă productivă, cos mături. Timp de zece ani, nu am cumpărat nicio mătură“, ne-a asigurat directoarea.

Totuşi, nu este clar de ce-ar avea nevoie instituţia de atâtea produse alimentare, având în vedere că pentru cei 55 de beneficiari şi 47 de angajaţi statul a alocat în 2014 un buget de peste 3 milioane de lei. Un simplu calcul arată că unui singur copil îi revin cam 55.000 de lei, cheltuieli pe care multe familii din Moldova nu şi le permit.   

FOTO: Gheorge, cel mai mic dintre elevii de la internat, poartă haine de fetiţă

Deputatul liberal-democrat Alexandru Cimbriciuc, care patronează şcoala-internat din Visoca, susţine că n-a auzit ca elevii să fie puşi să muncească. „Eu merg acolo numai de sărbători şi atunci când este nevoie. Le duc îngheţată, îi scot la teatru, la film. M-am angajat să le amenajez un teren de joacă. Nu m-am implicat, însă, în activitatea şcolii ca să văd cu ce se ocupă. Copiii sunt foarte bravo, pregătesc concerte, cântă, dansează. Sunt îngrijiţi, îmbrăcaţi curăţel, bucătăria corespunde. Eu la asta am atras atenţia. Dar când te duci acolo, te apucă jalea. Când se apropie un copil şi îţi spune: «Dumneavoastră sunteţi atât de bun!», ţi se topeşte inima. Fiecare dintre ei are un destin trist“, a povestit parlamentarul originar din Soroca.

Instituţia va fi reorganizată

În cadrul reformei sistemului rezidenţial, această instituţie urmează să fie reorganizată. Până la sfârşitul anului, autorităţile vor evalua situaţia familială a copiilor şi vor decide soarta fiecăruia.

Directoarea este convinsă că internatul trebuie să existe. „Societatea nu îi acceptă pe aceşti copii. Toţi sunt din familii vulnerabile. Nu cred că vor fi mai bine hrăniţi sau mai bine păziţi decât la noi. Nici cadrele didactice din şcolile generale nu sunt pregătite să lucreze cu ei. La noi curricula e adaptată: matematica e ca pe vremea când eram noi copii, limbile străine nu se învaţă. Nu ştiu dacă ei vor face faţă în şcolile normale, mă tem că vor sta într-un ungher“, a spus Nela Melnic.

FOTO: În pridvor, după examenul la disciplina lucrări agricole

Pe de altă parte, atât autorităţile, cât şi experţii consideră că locul acestor copii este alături de părinţi, bunici, rude sau, în ultimă instanţă, în serviciile de tip familial. „Segregarea copiilor pe criteriul deficienţelor de învăţare este o gravă încălcare a dreptului lor de a locui în comunitate şi în familie. Trebuie să înţelegem că tot ce le creem copiilor în mod artificial rămâne artificial. Mediul familial şi legătura dintre mamă şi copil nu pot fi înlocuite cu medii create artificial. Iar copilul cu deficienţe este ca oricare altul şi, prin separarea lui de părinţi, nu putem să-i oferim ceea de ce are el nevoie“, a comentat Lucia Gavriliţă, specialistă în domeniul dizabilităţii şi membră a Consiliului Nediscriminare.

Dosare închise din lipsă de probe

Internatul de la Visoca a mai fost în atenţia publică după ce patru absolvenţi ai acestei instituţii au ajuns sclavi la o stână de oi din satul Voloave, Soroca. În august 2011, postul de televizune Aici TV relata că tinerii lucrau din zori până în noapte, mâncau doar pe apucate şi dormeau în grajd, la un loc cu animalele. Băieţii le-au povestit jurnaliştilor că proprietarul stânei nu-i plătea şi îi mai şi bătea. Procurorii din Soroca au pornit atunci un dosar penal, însă, în scurt timp, ancheta a fost încetată. Oamenii legii ne-au comunicat că stăpânul gospodăriei s-a ales doar cu o amendă.

FOTO: Tinerii ţinuţi sclavi la stână dormeau în grajd, la un loc cu animalele/captură AICI TV

În 2010, tot în raionul Soroca, reprezentanţii Inspecţiei Muncii, la solicitarea avocatului parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului, Tamara Plămădeală, au constatat că elevii şcolii speciale de tip internat pentru copii cu devieri comportamentale de la Soloneţ au fost antrenaţi în diferite munci agricole şi lucrări de gospodărie neremunerate. A fost întocmit un proces-verbal de control prin care a fost interzisă implicarea la muncă a copiilor cu vârsta de până la 15 ani, în afara orelor de educaţie tehnologică. Între timp, internatul a fost închis.

„Nu suntem sesizaţi, dar asta nu înseamnă că problema nu există“

Un alt caz, legat de un alt internat – de la Sărata Nouă, raionul Leova, şi acesta închis, a fost cercetat de procurori în 2010. Atunci oamenii legii au iniţiat o cauză penală pentru muncă forţată după ce o profesoară i-a sesizat, invocând faptul că mai mulţi colegi de-ai săi iau elevii să le muncească prin gospodării. Dosarul a fost, însă, închis din lipsă de probe. „Am audiat mai mulţi copii care au negat că au fost obligaţi să muncească acasă la profesori“, a precizat procurorul Oleg Cernenchi. 

Iurie Perevoznic, şeful Secţiei minori şi respectarea drepturilor omului din cadrul Procuraturii Generale, constată cu regret că procurorii nu sunt sesizaţi în astfel de cazuri. „Dar asta nu înseamnă că problema nu există. Mecanismul nu funcţionează aşa cum se cuvine. Serviciile locale ar trebui să monitorizeze situaţia şi să ne informeze. În cazul internatelor, autorităţile, împreună cu specialiştii, ar trebui să meargă mai des în teritoriu şi să stea de vorbă cu elevii“, susţine Iurie Perevoznic.

Munca şi violenţa, considerate metode de educaţie

Potrivit unui raport al Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova, exploatarea prin muncă este una dintre problemele copiilor din instituţiile educative speciale. „Din cauza dizabilităţii şi a incapacităţii de a se adresa către autorităţile abilitate pentru protejarea lor, aceşti copii sunt vulnerabili şi limitaţi în exercitarea drepturilor lor. Iată de ce această categorie este privită ca o forţă de muncă gratuită şi fidelă, incapabilă să denunţe actele de abuz comise asupra lor“, constatau avocaţii parlamentari în anul 2010.

Ultimele statistici oficiale, care datează din 2009, arată că în Moldova există aproape 110.000 de copii (18,3% din grupul de vârstă 5-17 ani) care sunt implicaţi în munci dăunătoare pentru sănătatea şi dezvoltarea lor. Majoritatea dintre ei sunt din mediul rural, lucrând în agricultură, în special în timpul muncilor sezoniere – primăvara şi toamna, sau ajutându-şi părinţii în afacerile proprii. Doi din trei copii care muncesc sunt băieţi.

Specialiştii de la UNICEF susţin că situaţia nu s-a schimbat prea mult de atunci, problema fiind agravată de normele care persistă în societate. Astfel, în Moldova este considerat un lucru firesc şi chiar o metodă de educaţie de a antrena copiii în muncă, la fel cum este şi violenţa împotriva copiilor. Aceste percepţii sociale creează bariere la nivelul sistemului de protecţie a copilului, în ansamblu. O altă cauză este sărăcia. Or, familiile recurg adesea la munca celor mici anume pentru a face faţă problemelor financiare.

Ce spune legislaţia

Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, pe care Moldova a ratificat-o în 1993, stipulează că „statele-părţi recunosc dreptul copilului de a fi protejaţi împotriva exploatării economice şi de a nu fi constrâns la vreo muncă ce comportă vreun risc potenţial sau care este susceptibilă să îi compromită educaţia, să îi dăuneze sănătăţii sau dezvoltării mintale, spirituale, materiale ori sociale“.

Codul Muncii interzice munca forţată şi nedeclarată, precum şi utilizarea muncii minorilor în condiţii grele, periculoase, la lucrări subterane sau care le pot prejudicia sănătatea şi integritatea morală (jocuri de noroc, localuri de noapte, comercializarea tutunului, alcoolului sau narcoticelor). Timpul de muncă pentru salariaţii de până la 16 ani nu poate depăşi cinci ore, iar pentru cei între 16 şi 18 ani – şapte ore.

Investigaţia a fost realizată în colaborare cu Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi cu suportul UNICEF Moldova. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările