Proiect de legalizare a micului trafic de droguri?

Proiect de legalizare a micului trafic de droguri?

Deputatul Gheorghe Brega susţine că modificările pe care le propune sunt necesare pentru a proteja sănătatea oamenilor FOTO Adevărul

Deputatul Gheorghe Brega a venit la începutul anului cu o iniţiativă controversată de modificare a Legii cu privire la medicamente, a Codului Penal şi a celui Contravenţional, care, dacă va fi adoptată, va fi o piedică pentru producerea autohtonă de medicamente şi va oferi o portiţă legală micilor traficanţi de droguri şi substanţe psihotrope, absolvindu-i de pedeapsă penală

Unul dintre aspectele ce i-au contrariat pe oficialii şi experţii care au analizat proiectul este o listă anexată ce include droguri periculoase cum ar fi marijuana, haşişul sau cocaina, pe care, potrivit deputatului, le-am folosi în medicină. „Este deplasat“, „e plin de confuzii“, „vine în contradicţie cu alte legi“, „ar legaliza importul de droguri“, au comentat oamenii legii şi specialiştii în medicină solicitaţi de noi. Cu toate acestea şi în ciuda faptului că are avize negative de la Guvern şi Centrul Naţional Anticorupţie, autorul insistă că proiectul său va fi pus la vot în Parlament.

O listă pestriţă

Parlamentarul Gheorghe Brega propune ca Legea cu privire la medicamente să fie completată cu un capitol nou „Prevenirea şi combaterea fabricării şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc“. Deputatul introduce substanţele pe care le crede „cu grad mare de risc“ într-o anexă de câteva pagini. Brega susţine, în nota explicativă, că toate aceste substanţe prezintă un pericol social, fiind nocive pentru sănătate şi ducând la efecte secundare extrem de periculoase, dar nu face nicio trimitere la vreun studiu, statistici oficiale şi nici nu face referinţe la vreun caz concret dovedit clinic. Lista lui Gheorghe Brega e foarte pestriţă şi stranie. Au încăput în ea substanţe cunoscute pentru proprietăţile lor farmaceutice cum este cătina (folosită, bunăoară, la vindecarea ulcerelor) sau adrenalina (bună ca remediu antişoc), dar şi... droguri interzise de convenţiile internaţionale - marijuana, cocaina, haşişul, amfetamina, metamfetamina, efedrina, metadona etc.

ANEXĂ CONTROVERSATĂ

Nota explicativă nu răspunde la întrebarea de ce e necesar ca  drogurile menţionate să fie introduse în anexa la Legea cu privire la medicamente? Prin asta, de facto, marijuana, cocaina, haşişul, amfetamina şi alte droguri sunt calificate drept medicamente.

Nu e clar nici ce scopuri urmăreşte Gheorghe Brega. Pe de o parte, el propune un articol prin care cere să fie interzisă „fabricarea, prepararea, transformarea, oferirea, vânzarea, distribuirea, trimiterea, transportarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia substanţelor dopante cu grad mare de risc, precum şi de produse care au în compoziţie astfel de substanţe ilegale“. Pe de altă parte, parlamentarul vrea să permită „importul, vânzarea, distribuirea, transportarea, cumpărarea, deţinerea, administrarea“ unor medicamente din lista anexată, dar „exclusiv pentru utilizarea în scopuri medicinale de tratament“. Deputatul precizează că dreptul de import, vânzare sau transportare ar urma să fie oferit numai societăţilor profesionale ale medicilor ginecologi, andrologi, oncologi etc., în baza solicitărilor acestora şi doar cu acceptul Ministerului Sănătăţii. Asta ar putea însemna că nicio firmă din Moldova nu va putea produce supozitori de cătină, bunăoară, în schimb, o organizaţie neguvernamentală va putea obţine dreptul de a importa droguri, dacă va convinge responsabilii de la Ministerul Sănătăţii că o face „în scopuri medicinale de tratament“.

PEDEPSE MAI BLÂNDE

Gheorghe Brega vrea să completeze cu câteva articole noi şi Codul Penal. Astfel, dacă norma în vigoare privind vânzarea substanţelor narcotice stipulează pedeapsă cu închisoare, atunci odată cu adoptarea modificărilor propuse infracţiunile respective vor fi sancţionate doar cu amenzi. Să fim mai expliciţi. Potrivit proiectului, „fabricarea, prepararea, transformarea, vânzarea, distribuirea, trimiterea, transportarea, procurarea, deţinerea ilegală a substanţelor dopante cu grad mare de risc“ (adică şi a drogurilor din anexă) ar trebui pedepsită nu cu detenţie, ci cu o amendă de la 40.000 la 100.000 de lei. În cazul unei firme, amenda ar trebui să ajungă până la 160.000 de lei, cu privarea dreptului de activitate pe un termen de până la cinci ani sau chiar  lichidarea.

În plus, parlamentarul vrea să introducă un alineat nou la articolul privind contrabanda, care să se refere la trecerea peste frontieră a produselor farmaceutice. Astfel, cei prinşi la vamă cu marfă a cărei valoare depăşeşte 10.000 de lei ar putea sta la închisoare de la trei până la cinci ani. În schimb, dacă cineva ar trece vama cu o cantitate de produse farmaceutice (inclusiv droguri din anexa privind „substanţele dopante cu grad sporit de risc“) ce nu depăşeşte această sumă ar putea risca doar o amendă – aceasta fiind o altă propunere de modificare a legislaţiei, de această dată a Codului Contravenţional. Din proiectul lui Gheorghe Brega nu e clar nici cine şi cum ar trebui să facă evaluarea.

Astfel, dacă cineva este prins cu cocaină sau marijuană şi îşi angajează un avocat care se pricepe să jongleze cu normele legale ar putea scăpa relativ uşor de închisoare.
„În toate ţările din Uniunea Europeană, dar şi în Ucraina, Rusia sau Belarus, fabricarea, prepararea, vânzarea, distribuirea substanţelor dopante cu grad mare de risc este strict interzisă de lege şi dur sancţionată. Legislaţia Republicii Moldova nu are norme care să interzică sau să pedepsească aceste acţiuni, iată de ce a devenit un poligon de fabricare a acestor preparate“, sunt argumentele aduse de deputat în nota informativă în favoarea iniţiativei sale. 

CNA: LEGALIZEAZĂ IMPORTAREA DROGURILOR

Oficialii pe masa cărora a ajuns proiectul de lege au spus însă „Nu“ acestei iniţiative. Angajaţii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) care au efectuat expertiza privind nivelul coruptibilităţii proiectului au găsit mai multe lacune.
„Autorul practic legalizează importarea amfetaminei, cocainei, metamfetaminei, haşişului, marijuanei în cazul în care importatorii vor demonstra «scopurile medicinale de tratament»“, bate alarma Vadim Gheorghiţă, inspector superior în Direcţia legislaţie şi expertiză anticorupţie a CNA.

„Întâmplător sau nu, lista substanţelor dopante cu grad mare de risc este identică cu cea anexată la Legea privind prevenirea şi combaterea traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc a României. De fapt, considerăm că a fost preluată cuvânt cu cuvânt“, constată autorul expertizei. „Legea din România într-adevăr conţine prevederi prin care este interzisă fabricarea, procesarea, vânzarea, distribuirea etc. a substanţelor dopante cu grad mare de risc, fără drept. Cu alte cuvinte, norma legală nu interzice întreprinderilor farmaceutice utilizarea acestor substanţe, pentru producerea medicamentelor“, se mai arată în documentul CNA.

EXPERŢI: „SĂ RENUNŢE LA PROIECT“

Potrivit lui Vadim Gheorghiţă, Gheorghe Brega a preluat parţial anumite prevederi din legea română, astfel încât să le interzică producătorilor din ţara noastră utilizarea substanţelor enumerate în proiect. „O parte din acestea sunt, de fapt, utilizate pe larg pentru producerea medicamentelor antiasmatice, oncologice, pentru tratarea maladiilor severe“, explică autorul expertizei. În concluzie, autorii expertizei îi recomandă lui Brega să renunţe atât la noul capitol care vizează substanţele dopante cu grad mare de risc, cât şi la anexă.

Experţii susţin că parlamentarul ar trebui să nu insiste nici pe prevederile pe care le propune la Codul Penal. Unul dintre motive este faptul că în lista substanţelor dopante cu grad mare de risc au fost incluse narcotice cum e haşişul, marijuana sau cocaina. „Noul articol nu prevede privarea de libertate a făptuitorului, ceea ce va face posibilă recalificarea faptei din contrabandă cu substanţe narcotice în fabricarea sau prepararea substanţelor dopante cu grad mare de risc“, precizează Vadim Gheorghiţă, în documentul său.

AVIZ NEGATIV DE LA EXECUTIV

La rândul lor, oficialii de la Guvern au dat aviz negativ proiectului. „Legea cu privire la medicamente nu constituie prevenirea şi combaterea fabricării şi traficului ilicit de substanţe dopante. (...) Toate medicamentele care presupun un grad mare de risc sunt la evidenţă cantitativă, fiind eliberate doar la indicaţia medicilor şi doar în baza reţetelor“, se arată în document.

„Toată lumea care a primit proiectul a dat aviz negativ, de aceea el nu va trece. Este deplasat, aşa că e inutil să discutăm pe marginea lui“, ne-a comentat succint Alexandru Coman, directorul Agenţiei Medicamentului. 

„VINE ÎN CONTRADICŢIE CU ALTE LEGI“

Deşi Gheorghe Brega susţine că a lucrat cot la cot cu mai mulţi specialişti atât la elaborarea proiectului de lege, cât şi la întocmirea listei, nici reprezentanţi din Comisia Naţională Antidrog, nici angajaţi ai organelor de drept responsabili să lupte împotriva abuzului de narcotice nu au auzit de intenţia parlamentarului. 

„Fiecare deputat are dreptul la o iniţiativă legislativă. Dacă va fi cazul, o vom examina“, spune viceprim-ministrul Mihai Moldovanu, preşedintele Comisiei.

„Dacă noi prindem pe cineva cu droguri, iar avocatul ne va pune în faţă legea cu noile prevederi, în aceste condiţii cum să-l atragem la răspundere, în baza căror norme legale? Aceste propuneri vin în contradicţie cu alte legi“, susţine Vladimir Cioban, şef al Direcţiei Antidrog a Ministerului Afacerilor Interne.

„Legea cu privire la medicamente prevede şi în forma actuală cum să fie folosite drogurile-medicamente. Ce companie farmaceutică prepară medicamente din haşiş sau cocaină?“, se întreabă Vladimir Cioban.

„MIZEZ PE CONŞTIINŢA DEPUTAŢILOR“

Chiar şi aşa, Gheorghe Brega insistă că proiectul său este unul bun, care trebuie pus pe ordinea de zi a Parlamentului.

„Am făcut o listă de substanţe pe care le folosim ca medicamente în tratamente, dar foarte şi foarte rar. Deci am putea importa, ca să nu ne transformăm într-o ţară care produce substanţe dopante. Am indicat în lege: să fie importate la solicitarea societăţilor profesioniste, cum este uniunea ginecologilor sau a endocrinologilor“, a declarat Gheorghe Brega, solicitat de „Adevărul“.  

Liberalul susţine că iniţiativa sa va fi pusă la vot „la momentul oportun“. „Acum nu e momentul. Toţi pun condiţii: «vrei să votăm proiectul tău, trebuie să faci asta sau asta». Mizez pe conştiinţa fiecărui deputat care ar trebui să înţeleagă că e vorba de sănătatea cetăţenilor“, a mai spus parlamentarul.

Conform datelor statistice, contrabanda de medicamente nu reprezintă un flagel infracţional în Republica Moldova. Există cazuri unice semnalate în care cetăţenii străini încearcă să treacă peste frontieră produse procurate în farmaciile din Moldova, din motiv că preţul acestora este mult mai mic, iar unele preparate sociale lipsesc pe piaţa europeană. Mai multe surse mass-media din România au relatat despre deficitul de produse citostatice în ţară, pacienţii fiind nevoiţi să meargă în statele vecine pentru a le procura. ;

NU SE FAC MEDICAMENTE DIN HAŞIŞ ŞI MARIJUANA

„Nici din haşiş, nici din marijuană nu se fac medicamente. Cocaina poate fi folosită ca anestezic local, dar în cantităţi foarte mici, şi e nevoie de o licenţă specială pentru a putea fi folosită“, a comentat Victor Ghicavâi, doctor habilitat, şeful Catedrei farmacologie şi farmacologie clinică a Univestităţii de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“.

„Iniţiativa loveşte în producătorii autohtoni de medicamente“

Producătorii autohtoni de medicamente sunt deranjaţi de proiectul de lege propus de Gheorghe Brega, pentru că ar impune condiţii ce i-ar defavoriza în comparaţie cu importatorii.

Într-o declaraţie semnată de Asociaţia Producătorilor de Produse Farmaceutice şi Parafarmaceutice din Moldova se spune că adoptarea documentului le va aduce prejudicii grave nu doar producătorilor autohtoni, ci tuturor oamenilor, care vor fi puşi în faţa unui nou val de scumpiri la doctorii.

DISCRIMINEAZĂ PRODUCĂTORII LOCALI

„Insistăm asupra faptului că obligativitatea studiilor de bioechivalenţă pentru medicamentele generice în mod explicit a fost stipulată legislativ la sfârşitul anului 2012, mai mult ca atât, studiile de bioechivalenţă, conform legislaţiei europene, sunt efectuate numai pentru medicamentele fabricate cu respectarea regulilor GMP. Domnul deputat Brega în acest caz pune «carul înaintea boilor», deoarece în Moldova până la moment nu au fost aprobate regulile GMP, prin urmare nici studii de bioechvalenţă, teoretic, nu aveau cum fi efectuate. ... Asociaţia Producătorilor de Produse Farmaceutice şi Parafarmaceutice din Republica Moldova îşi exprimă îngrijorarea faţă de aspectul discriminatoriu şi consecinţele dezastruoase pentru producătorii autohtoni de medicamente în cazul aprobării modificărilor propuse în iniţiativă legislativă“, se spune în declaraţia Asociaţiei.

CONCURENŢĂ NELOIALĂ

Şi autorii expertizei privind riscurile de coruptibilitate, efectuate de Centrul Naţional Anticorupţie, susţin că, prin iniţiativa sa, Gheorghe Brega ar intenţiona „să elimine de pe piaţă producătorii locali, care reprezintă o concurenţă pentru importatorii de medicamente“.

„În urma generalizării prevederilor proiectului s-a constatat că implementarea normelor acestuia va contribui la favorizarea medicamentelor produse peste hotarele ţării şi importate, adică mai scumpe, faţă de medicamentele autohtone. Implementarea în practică a prevederilor proiectului va prejudicia atât interesele statului, ale populaţiei, cât şi cele ale producătorilor de medicamente din Republica Moldova şi ţările CSI“, se spune în raportul Centrului Naţional Anticorupţie.

IMPORTURILE, FAVORIZATE

„Implementarea prevederilor proiectului va avea drept efect intimidarea producătorilor autohtoni de medicamente prin impunerea unor condiţii exagerate, fapt care poate duce, în final, la falimentarea întreprinderilor farmaceutice din ţară, existenţa pe piaţă a medicamentelor exclusiv de import la preţuri exagerate şi inaccesibile pentru o bună parte din populaţia Republicii Moldova. Faptul este confirmat prin introducerea unui şir de condiţii şi interdicţii pentru producătorii autohtoni de medicamente concomitent cu simplificarea procedurii de autorizare pentru medicamentele de import şi diverse facilităţi pentru acestea“, se mai precizează în expertiza CNA.

Risc de prejudiciere a bugetului public

Şi procedura achiziţiilor publice de medicamente este vizată de modificările propuse de deputatul Gheorghe Brega la Legea cu privire la medicamente. Proiectul stabileşte un şir de situaţii în care poate fi reziliat unilateral un contract. Aceste condiţii sunt în detrimentul instituţiilor medico-sanitare publice. Astfel, dacă un spital va decide să rezilieze un contract care îi aduce prejudicii, instituţia va fi obligată să plătească o amendă de 50% din valoarea contractului de achiziţie. În cazul instituţiilor oncologice, de exemplu, contractele de achiziţie a medicamentelor sunt estimate la zeci de milioane de lei. Aceasta înseamnă că legea face posibilă prejudicierea bugetului public cu sume enorme de bani.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: