De ce Iranul este reticent față de o intervenție militară a SUA în Iran

Este puțin probabil ca Israelul să acționeze pentru a accelera o schimbare de regim în Iran, întrucât evaluează că guvernul este departe de a fi în pragul colapsului, în timp ce protestele actuale nu ar avea puterea să-l aducă în acel punct, relatează NYT.

Poate că nicio țară nu urmărește mai atent protestele din Iran decât Israelul, pentru care Republica Islamică este un dușman și o amenințare existențială.

Iranul este obsesia prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, care a portretizat guvernul de la Teheran și pe liderul său suprem, ayatollahul Ali Khamenei, ca pe amenințare globală de ordinul Germaniei naziste. Cele două țări au purtat un război de 12 zile în iunie anul trecut, SUA alăturându-i-se la un moment dat pentru a bombarda situri militare și nucleare iraniene. Iranul a lansat atunci rachete balistice asupra Israelului, astfel că fără îndoială acesta din urmă ar saluta primul o cădere a regimului.

Totuși, foști oficiali și analiști apreciază că este puțin probabil ca Israelul să încerce activ să acționeze pentru a grăbi o schimbare de regim, întrucât consideră că nu ar fi oportun. Israelul ar acționa doar într-un scenariu în care ar fi cooptat într-o operațiune a SUA sau dacă cumva Iranul atacă primul.

Prudența Israelului este perfect justificată, date fiind riscurile deloc neglijabile ale unui contraatac din partea Iranului sau chiar ale izbucnirii unui nou război, spun experții.

În plus, ar fi necesară probabil o ofensivă majoră pentru a-i putea înlătura pe liderii religioși de la putere - și, oricum, nu e clar ce succes ar avea orice fel de intervenție militară în acest stadiu.

Prudența Israelului este legată de mai mulți factori, scrie NYT.

Protestele nu au puterea de a răsturna regimul

Analiștii israelieni prevăd că actualul val de demonstrații din Iran va fi unul de scurtă durată. Protestatarii nu dispun de leadership-ul și mijloacele de a se apăra, au spus ei, făcând referire la rapoartele din această săptămână conform cărora forțele de securitate iraniene au ucis mii de demonstranți.

„Dacă ar fi milioane de oameni pe stradă, ar fi foarte dificil să-i oprești. Nu poți ucide pe toată lumea”, apreciază Sima Shine, o fostă expertă în Iran la agenția de spionaj Mossad din Israel. „Dar noi nu vedem milioane. Vedem mii. Și acest regim știe cum să gestioneze asta. Principalul instrument este să ucidă oameni și să se asigure că toată lumea știe că o fac.”

Potrivit analiștilor israelieni, protestele sunt reprimate inclusiv de Corpul Gardienilor Revoluției și de miliția sa voluntară, Basij.

Ambele au motivație puternică să apere structura de putere existentă, deoarece soarta lor este legată de cea a guvernului, care a brutalizat poporul iranian ani de zile, a declarat Zohar Palti, fost șef al direcției de informații a Mossadului.

„Dacă regimul se schimbă, sunt morți”, a adăugat el. „Acesta este motivul pentru care omoară oameni pe străzi.”

O revoltă de succes ar necesita o opoziție bine organizată, capabilă să mențină presiunea asupra Iranului chiar și în fața unei represiuni violente și susținute, este de părere Eyal Hulata, fost consilier în materie de securitate națională al Israelului între 2021 și 2023.

„Acest lucru lipsește în Iran și acesta este principalul motiv pentru care toată lumea este oarecum sceptică că acest lucru ar putea avea succes”, a spus el.

Este dificil să răstorni structura de putere a unui stat de la distanță

Utilizarea unor instrumente precum rețelele de socializare, pentru a amplifica vocile opoziției, sau a atacurilor cibernetice, pentru a sabota guvernul - genul de eforturi care pot fi făcute de la distanță, în afară de acțiuni militare - nu este suficientă pentru a amenința Republica Islamică, spun experții.

„Nu am văzut ca tehnologia cibernetică să poate fi folosită eficient pentru a face să se prăbușească țările”, a spus acesta.

Și, având în vedere că Iranul a întrerupt internetul și a înăbușit relatările independente despre proteste, a fost dificil chiar și pentru Israel - al cărui serviciu de informații i-a pus în mod repetat pe iranieni în dificultate cu capacitatea sa de a opera în țara lor - să obțină o imagine exactă a situației de la fața locului.

„Israelul nu poate schimba regimul din Iran”, a spus Hulata, fost consilier în materie de securitate națională al Israelului.

„Israelul poate oferi asistență grupurilor de opoziție, poate exercita o oarecare influență”, a adăugat el. „Dar acest lucru în sine nu este suficient.”

Ceea ce ar putea face diferența, au spus mai mulți experți, ar fi o acțiune militară mult mai amplă care să împiedice capacitatea guvernului de a reprima protestele. Aceasta ar putea presupune vizarea forțelor Gardienilor Revoluției, a Basij sau a sistemelor de comandă și control ale Iranului. Or, o asemenea operațiune ar fi o provocare într-o țară atât de mare.

Liderii israelieni ar saluta, de asemenea, un atac asupra rachetelor balistice și a fabricilor de rachete ale Iranului, pe care Israelul și alte țări din regiune le văd ca amenințări și pe care Iranul le consideră un factor de descurajare vital.

Însă un astfel de atac nu ar fi la latitudinea Israelului, au spus analiștii. Ar depinde de Statele Unite.

Opțiunile Israelului sunt limitate

În acest moment, pentru Israel, orice posibile câștiguri ale unei intervenții în Iran sunt cu mult depășite de riscuri, au declarat experții.

„Majoritatea opțiunilor sunt proaste pentru Israel”, a declarat Danny Citrinowicz, fost expert în Iran pentru serviciile de informații militare israeliene.

Pentru Israel, cel mai mare risc ar fi ca acțiunile sale să dea credit afirmației guvernului iranian că în spatele acestor proteste se află provocatori străini.

„Israelul „face tot posibilul să fie perceput ca privind evenimentele din exterior”, a explicat el, iar asta tocmai pentru a evita ca Iranul să folosească dovezi ale unor acțiuni israeliene drept justificare pentru utilizarea forței împotriva protestatarilor.”

După ce un ministru obscur al guvernului israelian i-a spus unui realizator radio că țara are agenți în Iran „chiar în acest moment”, Netanyahu a ordonat oficialilor să înceteze să acorde interviuri pe această temă.

Un alt motiv pentru care Israelul privește cu prudență un astfel de atac este riscul unui atac direct împotriva Israelului, într-un moment în care acesta are deja trupe în Gaza, Cisiordania ocupată, Siria și Liban și încă își reface stocurile de muniții după doi ani de implicare în ostilități cu mai multe țări.

Orice intervenție israeliană detectată de Iran ar putea crește probabilitatea unei erori grave de calcul din partea Teheranului, au avertizat experții.

Dacă Iranul consideră că Israelul se pregătește pentru un atac, ar putea lansa un atac preventiv împotriva Israelului. Forțele aeriene israeliene ar putea fi de așteptat să răspundă cu forță, având în vedere cât de slabe au fost apărările aeriene ale Iranului în războiul din iunie. Însă experții spun că nu ar avea sens să pună în pericol cetățenii israelieni dacă o astfel de intervenție are șanse mici de a răsturna regimul.

Fiul șahului nu inspiră încredere.

Reza Pahlavi, fiul exilat al ultimului șah al Iranului, s-a propus ca viitor lider al Iranului. Netanyahu l-a primit în Israel în 2023, iar unii miniștri din guvernul său l-au promovat online.

Însă experții israelieni în securitate națională s-au arătat sceptici cu privire la capacitatea lui Pahlavi de a obține un sprijin semnificativ din partea Iranului, argumentând că acestuia îi lipsește experiența, carisma și o bază semnificativă în interiorul țării.

Citrinowicz, fost analist militar israelian, a declarat că a fost o greșeală din partea lui Pahlavi să se întâlnească cu Netanyahu, dar și din partea oficialilor israelieni să continue să-i amplifice vocea, întrucât acestea asociază prea evident ideea schimbării de regim cu Israelul, cu riscul să-i înstrăineze pe unii potențiali demonstranți.

De asemenea, există puține șanse ca Pahlavi să se întoarcă în Iran, a spus el.

„Majoritatea iranienilornu vor să înlocuiască un dictator cu altul”.