Politicianismul de la Chişinău provoacă dezamăgire în România

Politicianismul de la Chişinău provoacă dezamăgire în România

La Palatul Cotroceni se aşteaptă deznodământul situaţiei politice din Republica Moldova pentru vizita preşedintelui Klaus Iohannis. Foto Adevărul

Apariţia alianţei tacite PLDM-PD-PCRM în Parlamentul de la Chişinău a stârnit îngrijorare în România faţă de posibilitatea ca viitorul guvern al Republicii Moldova să nu îşi îndeplinească angajamentele europene asumate.

Ştiri pe aceeaşi temă


Voci din zona cercetării relaţiilor internaţionale, dar şi din mediul politic românesc şi-au exprimat scepticismul faţă de angajamentul european al Republcii Moldova în condiţiile dependenţei viitorului guvern de la Chişinău faţă de voturile deputaţilor comunişti.

Voronin este acelaşi

Deputatul PMP Eugen Tomac apreciază că nu există nici un fel de schimbare a politicii Partidului Comuniştilor şi că Vladimir Voronin şi-a păstrat convingerile anti-româneşti şi anti-europene. ”Cred că este o mare eroare ceea ce s-a întâmplat, această înţelegere politică cu comuniştii. Partidul Comuniştilor nu este altul decât cel pe care îl ştim: Vladimir Voronin a declarat în repetate rânduri că România este un stat fascist, în 2009 a introdus unilateral vizele pentru România şi a ordonat lichidarea tinerilor care au manifestat pe 7 aprilie 2009. Este acelaşi Voronin, nu altul, moştenitorul ideologiei staliniste. A pactiza cu un asemenea personaj este riscant pentru Republica Moldova” ne-a declarat Eugen Tomac.

Deputatul de la Bucureşti s-a declarat convins că susţinerea parlamentară a comuniştilor nu este de bun augur: ”Un guvern minoritar susţinut de comunişti nu înseamnă progres în Republica Moldova. Regret că din raţiuni politicianiste nu s-a ajuns la un consens pentru o coaliţie pro-europeană. Este sfidător ceea ce s-a întâmplat la adresa României: un Voronin anti-român nu poate fi un promotor al integrării europene a Republicii Moldova. A înlocui un pro-rus radical cu un pro-rus lipsit de decenţă nu reprezintă o soluţie pentru Republica Moldova”.

Semnal de alarmă

Fostul ministru al Afacerilor Externe, senatorul PSD Titus Corlăţean, în prezent consilier al premierului Victor Ponta pentru relaţia cu Republica Moldova, a declarat că pentru el a reprezentat "un semnal de alarmă" durata lungă a negocierilor pentru formarea unui guvern în Republica Moldova.

"Faptul că au durat atât de mult negocierile, de exemplu, pentru mine a fost un semnal de alarmă. Când ai ce se întâmplă la graniţele tale şi tu nu ai încă un guvern în funcţie, cu un ministru al Apărării, cu un ministru de Interne, un ministru de Externe, cu şefii serviciilor, toţi în funcţie şi care să şi funcţioneze, e o problemă", a afirmat Corlăţean, în cadrul Reuniunii Jurnaliştilor din Republica Moldova şi România. El a explicat că, în actualul context, în care "Europa se reconfigurează" şi ţinând cont de situaţia din Ucraina, de atacurile teroriste de la Paris, autorităţile de la Chişinău vor trebui să aibă "un alt tip de conduită", transmite Agerpres.

Nu este nevoie de concesii

"Eu sper că noile autorităţi care se vor configura într-un guvern care va primi, probabil, votul Parlamentului, să înţeleagă că ce urmează presupune şi din partea autorităţilor un alt tip de conduită şi un alt tip de performanţă în guvernare şi un alt tip de a trata inclusiv disensiunile politice şi cele de ordin personal între lideri. Nu sunt naiv, ştiu ce înseamnă politica, e dură şi nu o dată chiar murdară. Într-un spaţiu ex-sovietic, de exemplu, lucrurile sunt complicate, sunt chestiuni de securitate acolo", a susţinut fostul şef al diplomaţiei de la Bucureşti.

Senatorul Titus Corlăţean a mai spus că Republica Moldova nu trebuie să facă vreo concesie în ceea ce priveşte priorităţile de integrare europeană. "Poate că nu este chiar un lucru rău ca idee să poţi să încerci, dacă ai viziune şi ai pârghiile şi voinţa să faci aşa ceva, să relaţionezi, să ai un dialog în Parlament, chiar şi sub forma acestui acord de care am înţeles, dacă acest acord include priorităţile de integrare europeană şi nu face concesii la acest lucru", a adăugat Corlăţean. El a subliniat sprijinul acordat de Bucureşti Chişinăului în direcţia integrării europene. "Perioada care va urma va pune povara într-o măsură mai mare pe umerii autorităţilor Republicii Moldova şi noului guvern de la Chişinău, decât a fost cazul până acum. Noi, România, ne-am făcut datoria ca masă critică pentru a sprijini Moldova să ajungă la momentul Acord de asociere semnat, liber schimb, proceduri de ratificare care avansează, liberalizarea vizelor, intrarea în acest spaţiu care înseamnă acquis comunitar", a precizat fostul ministru român de externe.

Curajul de a spune ce gândim

Diplomatul Valentin Naumescu, conferenţiar la Facultatea de Studii Europene de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, apreciază într-o analiză publicată pe pagina contributors.ro că România nu ar trebui să aibă reţineri în a exprima oficial dezamăgirea produsă de implicarea comuniştilor pentru susţinerea unui guvern minoritar la Chişinău.

”Este dreptul oricărui stat suveran să-şi desemneze conducerea iar Republica Moldova nu este o excepţie. Din acest punct de vedere, Bucureştiul sau Bruxelles-ul nu pot decât să ia act de voinţa liderilor politici de la Chişinău şi de mecanismele constituţionale ale constituirii noii puteri. Nu e vorba aici de „amestecul în treburile interne” ale unei alte ţări, în fond fiecare doarme aşa cum îşi aşterne”, afirmă Valentin Naumescu. ”Pe de altă parte, tot ca stat suveran, membru al Uniunii Europene şi al NATO, România are tot dreptul să evalueze situaţia politică actuală din Republica Moldova pe baza unei grile proprii de criterii (strategice, istorice, culturale), formulând o politică demnă din perspectivă naţională, nu una bazată pe clişee, banalităţi şi „formule de convenienţă”, doar pentru că nu avem curajul să spunem ce gândim”, subliniază Naumescu.

La mâna comuniştilor

În analiza citată se mai arată că ”Guvernul minoritar PLDM-PDM, cu doar 42 de deputaţi proprii din 101, nu va putea face nimic fără Partidul Comuniştilor. Nici măcar banalul buget anual nu poate trece fără aprobarea condiţiilor PCRM. Nu mai vorbim de revizuirea Constituţiei, de NATO, de chestiuni care ţin de recunoaşterea identităţii româneşti (limbă, etnie, relaţia cu societatea românească), de apropierea de România, de asigurarea unei independenţe autentice a justiţiei etc. PCRM este, de fapt, parte a procesului politic decizional din Republica Moldova. Ca să înţelegem ce au făcut „pro-europenii” şi cine decide acum la Chişinău, iată o mostră din gândirea liderului comunist Voronin, nu mai veche de noiembrie 2014: „Ceea ce n-au reuşit atunci cu alde Hitler, nu vă supăraţi, alde Antonescu, cu tancurile, cu avioanele, acuma le fac paşnic cu Uniunea Europeană”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: