Sexgate cu torţionarul Ioan Ficior, la Periprava. Desfrâul cu nevestele subalternilor şi chefurile de pomină i-au şocat şi pe şefii Securităţii

Sexgate cu torţionarul Ioan Ficior, la Periprava. Desfrâul cu nevestele subalternilor şi chefurile de pomină i-au şocat şi pe şefii Securităţii

În vreme ce morţii ieşeau unul după altul pe poarta lagărului de muncă de la Periprava, şi ulterior erau înmormântaţi fără cruce într-un colţ al cimititirului lipovenesc, Ioan Iosif Ficior dădea chef după chef şi avea aventuri cu soţia subalternului său.

Scandalul sexual în care a fost implicat torţionarul Iosif Ioan Ficior, de 87 de ani, în perioada în care a fost comandant al închisorii Periprava, dar şi chefurile de care se ţinea, i-a oripilat şi pe superiorii săi, care l-au retrogradat şi l-au trimis la colonia de muncă Giurgeni.

De menţionat este faptul că şi la Periprava ajunsese în acelaşi mod, fiind mutat în sălbăticia Deltei Dunării pentru că a favorizat comiterea unor abuzuri şi a încălcat normele privind hrănirea efectivelor şi păstrarea bunurilor din dotarea unităţilor. Din iulie 1953 şi până în martie 1956 a fost comandant al coloniei de muncă Poarta Albă, penitenciarului Suceava şi coloniei de muncă Borzeşti.

Informaţiile apar în fişa de cadre întocmită la 1 ianuarie 1967 de către Ştefan Buican, şeful Serviciului Cadre din cadrul Ministerului de Interne, depusă la dosarul înaintării lui în funcţia de comandant la colonia de muncă Giurgeni.

Din fişa de cadre se află în baza de date a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii aflăm profilul complet al torţionarului care nu şi-a recunoscut niciodată crimele.

Religia baptistă, o piedică

Maiorul Iosif Ioan Ficior s-a născut pe 4 aprilie 1928 în comuna Cucerdea, raionul Târnăveni, regiunea Mureş. După ce a absolvit şcoala generală în 1942, tânărul cu origine muncitorească s-a angajat ucenic la Uzina Chimică Târnăveni, unde s-a specializat ca electrician.

În anul 1946 a devenit membru PCR şi în acelaşi an a fost promovat ca activist la fosta judeţeană a tineretului progresist Târnava Mică. Din 1947 a fost numit secretar al organizaţiei de partid de la uzina chimică.

În 1949 a fost încorporat militar, la Regimentul 2 de Aviaţie Craiova.

Tânărul activist Ficior îşi petrecea majoritatea timpului liber în anturajul baptiştilor, alături de care participa la reuniuni religioase, fapt care a nemulţumit conducerea de partid şi de Securitate. De altfel, el urma religia părinţilor săi, însă acest lucru nu era de admis în acele vremuri şi, prin urmare, în 1951 a fost îndepărtat din aparatul de Securitate şi repartizat la Direcţia Generală a Penitenciarelor şi Coloniilor de Muncă şi numit în funcţia de şef secţie anchete, apoi locţiitor şef serviciu cadre.

Periprava, loc de pedeapsă şi pentru comandant

Timp de trei ani, din 1953 şi până în 1956, Ficior a fost comandant la colonia de muncă Poarta Albă, la penitenciarul Suceava şi apoi la colonia Borzeşti.

Pentru nenumăratele abuzuri săvârşite în cei trei ai cât a condus lagărele de muncă a fost mutat disciplinar, în septembrie 1958, la Periprava, unde a fost iniţial locţiitor al comandantului pentru munca de pază şi regim. Părea că a înţeles ce vor superiorii de la el şi iată cum este caracterizat: „A depus eforturi şi s-a preocupat de rezolvarea sarcinilor profesionale, obţinând rezultate bune şi foarte bune.

Ca urmare, în anul 1960 a fost promovat în funcţia de comandant“. Numai că după ce s-a văzut stăpân peste colonia de muncă, a revenit la vechile obiceiuri. Din fişa sa de cadre aflăm că făcea chefuri cu subordonaţii şi a întreţinut „legături intime“ cu soţia locţiitorului său.

Pentru noile abateri, organizaţia de partid l-a sancţionat cu vot de blam, iar pe linie de comandă a fost din nou retrogradat şi numit locţiilor comandant la colonia de muncă Giurgeni.

Din această poziţie a redevenit „ofiţerul sârguincios în muncă“, era preocupat de realizarea planului de însămânţări şi recoltări. Ba, mai mult. Ficior s-a preocupat şi pentru pregătirea sa culturală generală şi în anul 1965 a absolvit liceul. Cum nici familia nu îi ridica probleme de ordin politic, tatăl său fiind pensionar, iar mama, sora şi soţia, toate casnice, şi fratele membru UTC, s-a propus ca Ioan Iosif Ficor să fie avansat în funcţia de comandant al coloniei de muncă de categoria I Giurgeni.

Judecaţi în baracă

Ficior este judecat de Curtea de Apel Bucureşti într-un dosar în care este acuzat că în perioada în care a fost comandant al închisorii Periprava, 103 oameni au murit în penitenciar din cauza relelor tratamente la care au fost supuşi. El riscă închisoarea pe viaţă.

Cât timp s-a aflat la comanda unităţii, Ficior a impus în rândul deţinuţilor un regim sever de detenţie. Fostul deţinut Iosif Corpaş, condamnat pentru trecere frauduloasă a frontierei, a povestit că deţinuţii care mâncau din porumbul pe care îl recoltau erau aspru pedepsiţi: după ce li se puneau ochelari negri la ochi, erau duşi într-o baracă unde erau „judecaţi“ şi apoi bătuţi. Informaţia apare într-un document al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România.

Într-un interviu acordat a gândul.info, torţionarul spune că deţinuţii „au murit de bătrâneţe. Pe oamenii care s-au îmbolnăvit i-am tratat cât am putut eu. Sunt lucruri peste putinţa oamenilor. Dacă se duce la spital şi la spital moare, e de vină cine?“, se întreba el.

Crimele comunismului, îngropate la Periprava

Într-un colţ al cimitirului lipovenesc din Periprava au fost descoperite în ultimii ani 11 morminte ale foştilor deţinuţi politici din colonia de muncă de la Periprava. Primele gropi, în număr de cinci, au fost descoperite în 2013 de muzeografi din Constanţa, iar săptămâna trecută au fost deshumate rămăşiţele pământeşti a şase oameni morţi în lagăr. Ultimele săpături s-au realizat de o echipă de specialişti de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.  

Majoritatea cadavrelor erau aruncate în groapă în sicrie de lemn, însă au fost şi cazuri când morţii din colonie au fost aruncaţi direct în pământ. Într-un mormânt au fost descoperite două schelete.

„Am făcut arheologie sub apă. Locul unde au fost înmormântaţi morţii din lagăr, de la marginea cimitirului lipovenesc, este sub cota de 90 de centimetri. Am lucrat cu pompa lângă noi“, spune arheologul Gheorghe Petrov, de 52 de ani, din Cluj, coordonatorul proiectului.

Arhelogul spune că mormintele fără nume şi fără cruce erau în locurile indicate de localnici şi de foşti deţinuţi politici din lagărul de muncă.

Scheletele vor fi duse la Institutul de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti pentru a fi identificate. Ulterior, vor fi anunţaţi urmaşii lor pentru o probă de ADN. La Periprava în perioada 1959-1964 au fost înhumaţi 124 de foşti deţinuţi politici decedaţi în colonia de muncă.

Vă mai recomandăm:

Amintiri din lagărul torţionarului Florian Cormoş: „Mi-a spus că trebuie să pierim“

Suferinţa unui preot, martir în temniţa comunistă. Ultimele cuvinte de pe patul de moarte: „Înţeleg, Doamne, înţeleg…“

Miracolul de Crăciun trăit de părintele Arsenie Papacioc. A fost salvat de o forţă nevăzută în temniţa comandată de torţionarul Crăciun

Inginerul care a proiectat Magistrala Albastră şi caznele construirii Canalului Dunăre-Marea Neagră

Straja de la Canalul Dunăre - Marea Neagră, vestigiu al comunismului

„Statuia Libertăţii“ a românilor, lăsată pradă hoţilor. Monumentul Tineretului de la Straja este demontat bucată cu bucată

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Mormintele deţinuţilor care au murit în lagărul de la Periprava FOTO arheolog Gheorghe Petrov 

Imagini din aceeasi galerie
  • Mormintele deţinuţilor care au murit în lagărul de la Periprava FOTO arheolog Gheorghe Petrov 
  • Mormintele deţinuţilor care au murit în lagărul de la Periprava FOTO arheolog Gheorghe Petrov 
  • Mormintele deţinuţilor care au murit în lagărul de la Periprava FOTO arheolog Gheorghe Petrov 
  • Mormintele deţinuţilor care au murit în lagărul de la Periprava FOTO arheolog Gheorghe Petrov 
  • Mormintele deţinuţilor care au murit în lagărul de la Periprava FOTO arheolog Gheorghe Petrov 
  • Mormintele deţinuţilor care au murit în lagărul de la Periprava FOTO arheolog Gheorghe Petrov 
  • Mormintele deţinuţilor care au murit în lagărul de la Periprava FOTO arheolog Gheorghe Petrov 
  • Mormintele deţinuţilor care au murit în lagărul de la Periprava FOTO arheolog Gheorghe Petrov 
Distribuie imaginea
citeste totul despre: