„Statuia Libertăţii“ a românilor, lăsată pradă hoţilor. Monumentul Tineretului de la Straja este demontat bucată cu bucată

Monumentul este vizibil de la aproape 3 kilometri distanță

Monumentul Tineretului de la Straja, construit din bronz pe malul Canalului Dunăre-Marea Neagră, este la discreţia jefuitorilor de fier vechi. Creatorul său, artistul plastic Pavel Bucur, este cel mai nemulţumit de starea în care se află acum monumentul despre care consideră că ar fi putut fi fala Europei.

Despuiat de basoreliefurile din bronz, înnegrit de ploaie şi de vânt, greu accesibil din cauza drumului și a poziţionării, o operă de artă ce ar fi putut fi admirată de o lume întreagă rămâne doar un indicator pentru convoaiele de pe Canalul Dunăre-Marea Neagră că se apropie de Portul Constanţa.

Monumentul de la Straja, botezat al Tineretului, se ridică la 9 kilometri de oraşul Murfatlar (Basarabi), în zona fostului sat Straja, ras de comunişti pentru traseul Canalului Dunăre-Marea Neagră. Este înălţat pe un soclu de beton, de aproape 10 metri, cu 12 coloane adânci de 20 de metri, şi este lucrat din oţel inoxidabil. Statuia, fără soclu, are 38 de metri înălţime.

Click pe poze pentru a vedea cel mai mare monument din România!

Opera de artă întrupează un înger fără aripi - mai degrabă o flacără stilizată pentru ochiul necunoscătorilor. Creatorul său, renumitul artist plastic Pavel Bucur (67 de ani) a rămas printre puţinii care îi mai ştiu importanţa.

„Ideea de a construi acolo un monument a fost al conducerii Uniunii Tineretului Comunist din vremea aceea. UTC-ul a plătit din fondurile sale 10 kilometri din lucrările la Canalul Dunărea-Marea Neagră. Au dorit să lase generaţiilor viitoare un simbol al întregului Canal“, povesteşte sculptorul.

Selecţia machetelor, aprobarea proiectului, construcţia bucată cu bucată, au durat mai mult de trei ani. Proiectul iniţial cuprindea grupuri sanitare, generator de lumină, balize pentru avioane şi elicoptere, loc de aterizare pentru elicopter, rondo pentru coloanele oficiale, dar şi un amfiteatru în care urmau să se suţină spectacole în aer liber.

Îngerul Libertăţii
Deși aripile - prevăzute în machetă, dar înlăturate de constructori din cauză că punea în pericol structura de rezistenţă - nu mai există, opera transmite ideea de zbor. „Este un înger alb, un înger al libertăţii, în sensul în care omul, când îl vede, să se simtă şi el legat de natură, de cer, să simtă că zboară, pentru că toţi dorim să ajungem în cer“, spune Pavel Bucur.

Valoarea materialelor investite a fost incomensurabilă. Doar plăcile de bronz sculptate, înfăţişându-i pe Nicolae şi Elena Ceauşescu, dar şi scene muncitoreşti de la construcţia Canalului, sunt estimate la milioane de lei, fără a mai calcula valoarea artistică, iar oţelul din care a fost fabricat îngerul a fost ales după nenumărate probe, tocmai ca să reziste intemperiilor.

Prima problemă a monumentului a survenit chiar la inaugurare: în 1987, cu câteva zile înainte de eveniment, tatăl Tovarăşei a murit. Inaugurarea a fost făcută abia după căteva luni, în primăvara lui 1988.

Jaf la basoreliefuri
După Revoluţia din 1989, Monumentul Tineretului a intrat în uitare. Abia în 2000 a revenit în atenţie când o bandă de hoţi întreprinzători s-au înarmat cu ultilaje şi au demontat bucată cu bucată cele trei basoreliefuri. Ficare dintre plăcile de bronz cântărea între 14-19 tone, conform artistului plastic. Cu toate aceastea în raportul Poliţiei s-a consemnat că plăcile cântăreau 5 tone. Doar o parte dintre acestea au fost recuperate de la un centru de colectare din judeţul Călăraşi.

Între timp, hoţii au mai devalizat ce au putut: plăcile de inox de la baza monumentului, dar şi literele din bronz de pe soclu, care adresau următorul mesaj: „Generaţiile viitoare să ştie că ne-am sacrificat pentru înălţarea Patriei“. Nimeni nu mai ştie când au fost furate.

„După Statuia Libertăţii, este cel mai înalt monument din lume“
Creatorul său este cel mai nemulţumit de starea în care se află acum monumentul despre care consideră că ar fi putut fi fala unei întregi Europe. Artist bine cotat, Pavel Bucur a descris munca titanică de care a fost nevoie pentru a ridica opera.

„Este o ruşine ce se întâmplă. La vremea lui a fost considerat al doilea ca mărime din lume şi cel mai mare de pe continent după clasificarea sa ca operă simbolică. Are aproape 50 de metri înălţime, cu tot cu soclu. După Statuia Libertăţii, este cel mai înalt monument din lume. A costat cât un pod! Am făcut toate demersurile posibile şi nu am să mă las până când nu am să spăl această ruşine“, promite artistul.

Bucur a semnalat situaţia la Ministerul Culturii, dar şi la Direcţia de Culte şi Patrimoniu a Judeţului Constanţa, însă i s-a răspuns că opera nu este în custodia lor.

Varianta mutării lângă Autostrada Soarelui
Demersuri în acest sens a făcut şi prefectul judeţului Constanţa, Claudiu Palaz. „Intenţia mea a fost să mut acest monument lângă Autostrada Soarelui, pentru ca toată lumea să-l poată vedea. Artistul însă nu a fost de acord, iar pretenţiile sale materiale au fost mari, undeva la şapte milioane de lei, drepturi de autor, cred. Îşi dorea şi o întreagă infrastructură pentru opera lui. Am vrut să îl scot la lumină, să îl mut pe autostradă, însă am renunţat“, a spus prefectul.