FOTO Se împrejmuieşte Pădurea Letea, mica junglă a Deltei! Turiştii vor avea acces în rezervaţie prin şapte porţi

FOTO Se împrejmuieşte Pădurea Letea, mica junglă a Deltei! Turiştii vor avea acces în rezervaţie prin şapte porţi

Pui de codalb în cuibul din Pădurea Letea

Mica junglă a Deltei Dunării va fi protejată cu un gard de animale, dar şi de turiştii iresponsabili. Lucrările vor fi finalizate la sfârşitul lunii martie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pădurea Letea, cea mai veche rezervaţie naturală din ţara noastră, fiind declarată arie naturală protejată în anul 1938, va fi împrejmuită cu un gard din pari de salcâm, pe o lungime de 22,3 km. Ea este situată în nordul Deltei Dunării, lângă satul Letea, la 23 de kilometri nord-vest de oraşul Sulina.
Pădurea Letea este considerată mica junglă a Deltei, pe bună dreptate. Aici, caii sălbatici zburdă liber, iar pe trunchiurile contorsionate ale copacilor lianele se înfăşoară ca nişte şerpi. Din păcate, unii localnici consideră zona doar un loc de păşunat, transformând-o în crescătorie de animale, iar turismul care se desfăşoară haotic are influenţă negativă asupra rezervaţiei naturale. În timp, ecosistemul poate fi deteriorat în totalitate, fapt care va duce la pierderea statutului pădurii de arie naturală protejată.

Primul gard, în 1994

Prima măsură de protejare a habitatului a fost luată în anul 1994, când autorităţile au îngrădit partea continentală. Gardul a fost amenajat din stâlpi de beton şi plasă. Numai că, din cauza aerului sărat, acesta s-a deteriorat, spune Radu Voicu, consilier juridic în cadrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“.   
În urmă cu doi ani, s-a decis refacerea gardului. Contractul, în valoare de peste un milion de euro, a fost atribuit Asociaţiei Danubiu. Proiectul „Conservarea Pădurii Letea“ se desfăşoară în parteneriat cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“.  Lucrările sunt estimate să se finalizeze la sfârşitul acestei luni, spun reprezentanţii asociaţiei de mediu.
Vechiul gard din sârmă ghimpată va fi înlocuit cu unul cu stâlpi din lemn de salcâm, pentru a se integra mai bine în zona de pădure. Fiecare par va fi îngropat în nisip până la adâncimea de 80 de centimetri, iar înălţimea va fi de 170 centimetri, înălţime suficientă care să oprească accesul animalelor în pădure. Gardul Pădurii Letea, care se întinde pe o suprafaţă de 2825ha, se va face pe o lungime de aproximativ 22,3km.

Turistul va fi educat

Asociaţia Danubiu are în vedere dezvoltarea unui turism ecologic în Pădurea Letea. În acest fel, cei care doresc să păşească în acest colţ de Rai va primi materiale informative despre importanţa locului, lucru care, în timp, va duce la reducerea impactului omului asupra naturii.
Pentru prevenirea incendiilor care se produc foarte des în jurul Pădurii Letea, organizaţia de mediu vine cu o soluţie: întreruperea stratului de vegetaţie sau a stufului şi astfel focul nu va cuprinde şi zone din Pădurea Letea. În mai multe locuri vor fi amenajate puncte PSI, unde se vor depozita dotările necesare pentru stingerea incendiilor.
De asemenea, pentru stoparea propagării incendiului sunt prevăzute benzi anti-incendiu cu lăţimi de 12-20m pe tot conturul zonei strict protejate „Pădurea Letea”. Acestea se vor întreţine periodic prin arat şi discuit.

Accesul în pădure, prin şapte porţi

Accesul în interiorul ariei strict protejate se va face prin intermediul a şapte porţi de acces, cu lăţimea de cinci metri, amplasate astfel: una la limita de nord spre Periprava, două la limita est din drumul C.A.Rosetti - Periprava şi patru la limita de sud, spre satul Letea.
Pentru evacuarea din aria strict protejată a animalelor, care au un impact negativ asupra acesteia, trei dintre accesele în pădure sunt prevăzute cu oboare, în care vor fi adunate aceste animale şi apoi eliberate în afara zonei strict protejate.


Habitate de importanţă naţională

1.) dune gri = 2051,2 ha;
2.) păduri galerii de plopi, stejari, frasini şi anini din Delta Dunării =1459,04ha;
3.) pajişti vest-pontice cu Salicornia herbacea) = 46,06 ha;
4.) formaţiuni marine de Hippophae rhamnoides ce colonizează depresiunile dunare umede sau uscate = 268,51 ha;
5.) păduri galerii de plopi, stejari şi frasini din Delta Dunării = 263,88 ha;
6.) păduri galerii din zona Dunării inferioare = 235,02 ha;
7.) tufărişuri şi pajişti pe interdune) =171,97 ha;
8.) păduri riverane vest-pontice de plop alb) = 73,11 ha;
9.) Pajisti vest-pontice cu Salicornia herbacea = 46,06 ha;

Habitate de importanţă comunitară

1.) galerii cu Salix alba şi Populus alba    = 2725,36 ha
2.) dune fixate de coastă cu vegetaţie herbacee  = 2051,2ha
3.) dune cu Hippophae rhamnoides      = 268, 51 ha
4.) depresiuni umede interdunale  = 171, 97 ha
5.) salicornia şi alte specii anuale care colonizează regiunile mlăştinoase sau nisipoase = 46,06 ha.

Specii în pericol iminent de dispariţie

Fauna din Pădurea Letea este reprezentată de specii valoroase unele fiind protejate conform Convenţiei de la Berna: mamifere, păsări (113 specii din care 106 protejate), reptile, amfibieni, 15 specii endemice de nevertebrate.
Din cele 561 de specii de plante superioare identificate în zonă, cornaciul figurează pe lista speciilor protejate în aceeaşi convenţie.
O serie de plante superioare sunt periclitate (rare, vulnerabile sau în pericol iminent de dispariţie: ipcărige, cameliana, sclipeţi buruiana de cinci degete), bobul de ţarină, ciucurele, salcia de nisipuri, degeţelul, pericploca, frasinul pufos sau plopul cenuşiu.

 

 

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările