Fraţii Dumitru şi Nicolae Fudulea, liderii mişcării de rezistenţă anticomunistă din Tulcea

Fraţii Dumitru şi Nicolae Fudulea, liderii mişcării de rezistenţă anticomunistă din Tulcea

Nicolae Fudulea, omorât de Securitate Arhivă personală Sultana Buşu

Doi din cei patru fraţi Fudulea din Testemelu Tulcea, fostul nume ala localităţii Vasile Alecsandri, s-au situat în fruntea mişcării anticomuniste.

Ştiri pe aceeaşi temă

Familia Fudulea, ne povesteşte Sterică Fudulea, preşedintele Comunităţii Aromânilor din Tulcea, urmaşul Haiducilor Dobrogei, a venit în anul 1940 în Tulcea, din sudul Bulgariei, din localitatea Giumaiaua. De alfel, ei se implicaseră în mişcarea naţionalistă în Cadrilater.

Dumitru şi Nicolae, fraţii mijlocii, au reuşit să strângă în jurul lor aromâni din mai toate localităţile locuite de aceştia: Stejaru, Beidaud, Ceamurlia de Sus, Nicolae Bălcescu şi, evident, Vasile Alecsandri.

În anul 1946, comerţul cu animale era, pentru ei, şi o modalitate de a transmite informaţii la ceilalţi membri ai mişcării anticomuniste din ţară. „Ei strângeau oile şi apoi le vindeau la târguri din Bucureşti. Practic, ei luau legătura cu alţi membri ai mişcării de rezistenţă şi transmiteau informaţii“, spune Sterică Fudulea. Ce urmăreau ei? Sterică Fudulea spune că liderii spuneau că trebuie să fie pregătiţi să dărâme comunismul atunci când vor veni americanii.

Prigoana

Deşi doar doi fraţi au fost implicaţi în mişcarea de rezistenţă, toţi patru au avut de suferit în perioada colectivizării: Gheorghe, Dumitru, Nicolae şi Dimci.

„La colectivizare li s-a dat pământul cel mai prost, au fost nedreptăţiţi. Ştiu că în comuna Stejaru, primarul a fost bătut de oamenii nemulţumiţi de modul în care se aplica legea agrară din ţara noastră“, spune el.
Plecaţi în pribegie, li s-a confiscat averea şi unii dintre ei au fost deportaţi în Călăraşi.
 
După ce Nicolae Fudulea a fost arestat, familia lui a rămas să doarmă în grajd, iar copiii au fost acoperiţi cu pănuşi de porumb pentru a nu muri de frig. Un alt membru al mişcării legionare, Dumitru, a plecat în Deta Dunării să muncească pentru a-şi face rost de bani să-şi construiască o casă.

Numai că la întoarcerea în sat, acolo unde a vrut să-şi ridice o casă, la marginea aşezării, Securitatea a decis să-i confişte toţi buştenii. „Este celebră povestea când căruţaşul s-a făcut că nu vede faptul că omul mai lua din lemnele din căruţă şi le ascundea“, povesteşte Sterică Fudulea.

Ascunşi o iarnă în pădure
 
Au urmat anii 50, la fel de grei pentru cei ce luptau împotriva comunismului. „O iarnă întreagă Nicolae şi Dumitru s-au ascuns într-o groapă din pădure, cu gură de vizuină de vulpe. Tunelul până la hrubă era de doi metri. Acolo, se încălzeau cu o sobă. Coşul de fum era în coroana unui copac, pentru a nu li se descoperi ascunzătoarea.

În cele din urmă li se descoperă ascunzătoarea. Armata îi înconjoară. După mai multe ore de luptă Dumitru a fost răpus de o grenadă. A fost îngropat într-o groapă comună. Nicolae a fost ucis de Securitate, însă nimeni nu ştie cum. Pe certificatul lui de deces este trecută doar o dată: 28 martie 1952.

Vă mai recomandăm:

Gogu Puiu, liderul mişcării anticomuniste din Dobrogea. Haiducii Dobrogei îşi aveau centrele de rezistenţă în Babadag şi Delta Dunării

FOTO Mărturii şi documente despre maşina de tortură a Securităţii. Cine erau „Haiducii Dobrogei“

Straja de la Canalul Dunăre - Marea Neagră, vestigiu al comunismului

„Statuia Libertăţii“ a românilor, lăsată pradă hoţilor. Monumentul Tineretului de la Straja este demontat bucată cu bucată

POMENIRE Mănăstirea martirilor de la Canal şi-a serbat hramul: Duminica Sfinţilor Români

FOTO Femeile, victime şi călăi în lagărul de muncă forţată de la Canal

FOTO VIDEO Canalul Dunăre-Marea Neagră, gulagul comunist al Dobrogei


 
 

citeste totul despre: