Cum se prepară în stilul pescăresc salata de icre de ştiucă. Reţeta dezvăluită de un fiu al Deltei VIDEO

Cum se prepară în stilul pescăresc salata de icre de ştiucă. Reţeta dezvăluită de un fiu al Deltei VIDEO

Eduard Acsente Arhivă personală

Eduard Acsente, un ghid turistic din Delta Dunării, ne dezvăluie reţeta preparării icrelor de ştiucă. Tot el a ridicat storceacul la rang de „Reţeta naţională“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Tulceanul a realizat un material video în care dezvăluie secretul preparării icrelor de ştiucă. Pentru acest preparat este nevoie de icre de ştiucă proaspete, de ulei, zeamă de lămâie şi ceapă.
 
Cu multă răbdare, uleiul este încorporat cu o lingură de lemn, apoi se adaugă zeama de lămâie şi, la final, ceapa. 
 
Eduard Acsente, născut în locul unde cel mai vechi braţ al Dunării îmbrăţişează Marea Neagră, la Sfântu Gheorghe, rescrie imaginea satului său în perioada copilăriei. „Toţi bărbaţii erau pescari. Aici nu se prindea orice fel de peşte, ci unul de lux, cu o carne extrem de gustoasă, morunul“. 
 
Cu unelte speciale, pescarii reuşeau să facă unele capturi impresionante. „Îmi amintesc că echipa tatălui meu a prins un morun de 675 de kilograme, din pântecele căruia a scos 145 de kilograme de caviar. Aveam vreo 12 ani atunci, dar şi acum revăd monstrul“, îşi aminteşte el.
 
Pescuitul la morun nu se aseamănă cu prinderea altor peşti. Sturionii se prind numai pe furtună, cu unelte speciale. „Ei călătoresc pe fundul Dunării, cu viteze foarte mari, de 70 de kilometri pe oră. Pentru a-i păcăli, pescarii montau de stâlpi de lemn din salcâm înfipţi pe fundul apei, carmace, adică un şir de cârlige de 30-35 de centimetri. În trecerea lui, morunul se agăţa cu coada de aceste scule. Peştii se prindeau la adâncimi care variau între 2 şi 50 de metri. 
 
Carmacele erau făcute dintr-un aliaj special, uneltele fiind importate din Suedia şi mai apoi din SUA. 
Zilnic se prindeau zece tone de păstrugă, nisetru şi morun, peşte cu cea mai bună carne. „Un pescar câştiga 15.000 de lei pe lună, plus alţi 5.000 de lei «F.S.N.», adică fără ştirea nevestei“, râde Eduard Acsente. 
 
Pescarii din Sfântu Gheorghe intrau în iarnă cu rezerve uriaşe de peşte. „La noi în casă aveam patru butoaie mari în care ţineam 250 de kilograme de scrumbie sărată. Făceam troc cu alte produse: porumb sau cartofi. Iarna, Dunărea îngheţa şi mâncam doar ce prindeam vara. În iarna lui 1969, Dunărea a fost îngheţată timp de 99 de zile“, spune el.  
 
Vă recomandăm şi:
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările