Timişoara, noul hot spot pentru imigranţi. Realitatea cu care se confruntă locuitorii oraşului de pe Bega

Timişoara, noul hot spot pentru imigranţi. Realitatea cu care se confruntă locuitorii oraşului de pe Bega

Timişorenii pregătesc mâncare pentru imigranţi FOTO Logos

Timişoara a devenit un hot spot pentru numeroşii migranţi, cei mai mulţi din Afganistan, care vor să ajungă în Occident, în căutarea unei vieţi mai bune. Ei intră în ţară trecând frontiera României cu Serbia.

România a devenit principala poartă de tranzit a imigranţilor care sunt în căutarea siguranţei. Situaţia geografică şi faptul că Ungaria şi Croaţia şi-au închis graniţele ermetic, a făcut ca România să fie ultima opţiune pentru aceşti oameni care sunt în căutarea refugiului.

GALERIE FOTO
 
În anul 2020, în România s-a înregistrat un număr record de solicitări de azil: peste 6.200, în condiţiile în care până anul trecut numărul azilanţilor din ţara noastră, veniţi în decursul a mai multor ani, nu depăşea 4.500.  
 
În acest context, Timişoara a devenit un hot spot pentru numeroşii migranţi, cei mai mulţi din Afganistan, care vor să ajungă în Occident, în căutarea unei vieţi mai bune. Ei intră în ţară trecând frontiera României cu Serbia.   
 
Acţiune umanitară la Timişoara 
 
De aproape trei luni de zile voluntari coordonaţi de Logos Grup de Iniţiative Sociale se preocupă ca migranţii care ajung în Timişoara să aibă parte de un tratament cât mai uman. Persoane din comunităţi religioase, asociaţii de caritate, comunitatea musulmană, cluburi de dans, studenţi străini, diferite firme sau oameni simpli oferă o masă pe zi sutelor de imigranţi sau solicitanţi de azil care ajung în oraşul de pe Bega.  
 
„Din 27 noiembrie 2020, atunci când a fost primul grup de migranţi care a dormit în stradă, în Timişoara, noi, cei de la Logos Grup, ne-am mobilizat şi am primit un suport uimitor din partea comunităţii. Sunt sute de voluntari care cumpără produse, alţii prepară sanviciuri sau mâncare caldă. De aproape 70 de zile, ducem pachetele şi le distribuim la Poliţia de Frontieră, unde migranţii sunt în custodie în vederea carantinării. A fost foarte mult suport comunitar. Cinci-şase biserici baptiste din oraş, comunitatea musulmană, alte asociaţii caritabile, UNHCR, dar şi voluntari, oameni simpli, din Timişoara şi din satele din jurul oraşului. O dată pe săptămână pregătesc ceva de mâncare şi apoi le distribuie migranţilor”, a declarat Flavius Ilioni Loga, grupului  coordonatorul Logos. 

Reportaj realizat de Balkaninsight.com la Timişoara
 
„Noi am fost ocoliţi până acum de acest val de imigranţi” 
 
Refugiaţii au început să facă parte din peisajul urban al Timişoarei. Pot fi văzuţi umblând în grupuri, în principal în zona Gării de Nord (acolo unde au ocupat câteva clădiri abandonate) şi Calea Aradului - unde se află azilul cât şi locaţiile puse la dispoziţia lor de autorităţi. Tot în Aradului se află şi spaţiul închiriat vara trecută de primărie pentru persoanele care veneau din străinătate şi trebuiau carantinare. Acum, acest spaţiu a fost dat migranţilor.  

 
Migranţii care vin din Serbia (zonă galbenă din punct de vedere epidemilologic) trebuie să stea două săptămâni în carantină, în căminul liceului CFR, pus la dispoziţie de municipalitate. 
 
„Timişoara se află geografic exact la punctul de intrare şi posibil punct de plecare, astfel că devine sub ochii noştri un loc unde vedem din ce în ce mai mulţi migranţi pe stradă. E o normalitate în alte state, dacă ne gândim la Grecia sau Germania. Noi am fost ocoliţi până acum de acest val de imigranţi. Trebuie să trată problema din punct de vedere umanitar. Aceşti oameni se află aici, sunt şi în clădirile abandonate, o parte din ei încearcă să treacă mai departe frontiera, lucru care este ilegal. Aceşti oameni nu au fost opriţi nici de Turcia, nici în Grecia, nici în Bosnia, nici în Serbia. Ei vor continua să caute siguranţa. Această solicitare de azil permit oamenilor să rămână într-o liberă circulaţie. Le posibilitatea să aleagă unde să locuiască. În condiţiile în care o clădire abandonată e un loc de adăpost în orice altă ţară, la fel va fi şi la Timişoara. Toate centrele de azil din România sunt suprapopulate la această oră”, a mai spus Flavius Ilioni Loga. 

 
„Tuturor ne va da o stare de disconfort” 
 
Apariţia migranţilor în Timişoara a provocat teamă în rândul locuitorilor, deşi străinii nu au fost implicaţi în scandaluri sau ilegalităţi. 
 
„Înţeleg teama timişorenilor în condiţiile în care există atâtea stereotipuri şi generalităţi legate de oamenii care cer azil. Multe sunt negative. Teama are sens, pentru că e un lucru nou. Să nu le fie teamă de violenţe, pentru că aceşti oameni nu le vor face. Lucrez cu astfel de oameni de opt ani de zile. Rareori s-au întâmplat acte de violenţă sau infracţiuni. E adevărat că prezenţa unor oameni care nu au făcut duş de două săptămâni sau nu au haine de schimb, nu e un lucru confortabil. Tuturor ne va da o stare de disconfort. Totuşi, autorităţile comunică cu ei, la fel şi noi, ONG-urile. Trebuie să înţelegem că nu e o călătorie de două-trei zile pentru ei. Sunt plecaţi de multe luni şi e dificil pentru ei”, a afirmat Loga. 

 
Mâncare din partea oamenilor cu inimă mare 
 
Migranţii găsesc o mâncare caldă în fiecare seară la biserica baptistă Betel. Dar în acelaşi timp, şi alţii sunt preocupaţi de soarta lor. Printre ultimii care au făcut un gest pentru migrani sunt practicanţii de zumba. Echipa condusă de instructorul Ozana Manyov a pregătit 30 de pachete cu sandviciuri şi ceai cald. 
 
Duminică, cina pentru 33 de persoane aflate în custodia Poliţiei de Frontieră a fost curry de pui cu năut şi garnitură de orez şi a fost pregătită de voluntarii din Lipova şi Giarmata. 
 
O familie de voluntari de la Banca Regională pentru alimente Timişoara, cu părinţi şi copii implicaţi, au pregătit şi distribuit sanviciuri şi ceai cald pentru 24 de imigranţi. 

 
Cu o zi în urmă, voluntarii de la Vox Domini au pregătit 40 de pachete cu două sandviciuri şi un ou fiert. 
 
Vinerea trecută, voluntari de la Asociaţia "Speranţă şi Lumină" din Variaş au pregătit 75 de portii de mâncare: papricaş de cartofi cu carne de capră , cu varză murată şi ciocolată. 
 
O familie din comuna Şag a trimis pachetele de mâncare gătite: 40 de porţii de paste cu pui, supa de roşii şi cozonac. 
 
Cei de la Biserica Aletheia Timisoara au pregătit joi seară 40 de porţii de sarmale cu pui şi iaurt şi 20 de plăcinte cu carne de pui şi ceai cald. 

 
Un donator din Bucureşti, figura publică ce doreşte să rămână anonim a donat contravaloarea a 50 de pachete de alimente şi câte un pereche de şosete.  
 
Într-o altă seară, cei de la Biserica Baptistă Emanuel din Timişoara au pregătit 65 de porţii, orez cu legume şi carne de pui plus cozonac. 43 de porţii de mâncare au fost predate de voluntari la Căminul CFR unde au fost carantinati imigranţii şi solicitanţi de azil. 

 
Într-o altă zi, două doamne din Giarmata,au pregătit 80 de sandviciuri pentru imigranţi şi un ceai cald. Pe lângă pachetele de mâncare au distribuit şi câte o pereche de şosete noi. 
 
Gesturi vin şi din partea companiilor. Ultimii care au făcut o donaţie generoasă sunt cei de la Albalact, care au trimis 13.500 de produse lactate: iaurturi, cutii de lapte, brânză mozzarella, unt şi altele.  

Vă mai recomandăm:
 

 

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările