FOTO „Ambulanţa” Prinţului Charles salvează biserica romano-catolică de la Ofseniţa. „E atâta istorie şi poezie...“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La începutul anului 2000, biserica din Osfeniţa devenise loc de petreceri al tinerilor teribilişti, care au profanat şi mormintele aflate sub altarul bisericii.

GALERIE FOTO

Biserica romano-catolică din Ofseniţa – comuna Banloc (judeţul Timiş) a fost construită în anul 1878, din donaţiile baronului Karátsonyi Jenő. Astăzi au mai rămas doar zidurile din lăcaşul de cult. Satul a fost colonizat de şvabi, în perioada 1800-1804 (iniţial fiind locuit de sârbi), însă urmaşii acestora au început să plece după al doilea război mondial. Satul a continuat să fie majoritar german până la începutul anilor '90, când a urmat ultimul mare val de plecări, în timpul căruia aproape toţi şvabii au plecat în Germania. 
 

Din cauza emigrării enoriaşilor, biserica a rămas fără comunitatea care o întreţinea. 

Biserica Romano-catolică a funcţionat până în data de 12 iunie 1991, când marele cutremur, cu epicentrul la Banloc, a transformat-o în ruină. Clopotele au mai fost auzite cu diferite ocazii până în anul 2007, când turnul bisericii a căzut în timpul unei furtuni puternice. 

În lipsa banilor, Episcopia Romano-Catolică Timişoara a abandonat biserica.

La începutul anulor 2000, biserica din Osfeniţa devenise loc de petreceri al tinerilor teribilişti, care au profanat şi mormintele aflate sub altarul bisericii. 

image

Intervenţia celor de la Ambulanţa pentru Monumente
 

Ambulanţa pentru Monumente - al cărei principal susţinător este Alteţa Sa Regală, Prinţul Charles de Wales, a decis să intervină, pentru punerea în siguranţă a ruinelor bisericii de la Ofseniţa.
 

“Biserica de la Ofseniţa nu este un obiectiv foarte uşor. Motivul pentru care ne-am înhămat la un asemenea efort este că dorim să arătăm că un edificu vechi, chiar dacă ajunge în stare de ruină, în stare de pre colaps, el nu trebuie demolat. Nu trebuie ras de pe faţa pământului. Inclusiv conservarea în formă de ruină este o soluţie, pentru că natura i-a dat o faţă foarte interesantă. În interior au crescut nişte pomni, acum destul de mari, iar atmosfera este extraordinară. E o floră spontană, dar e ca o biserică grădină. Măcar pentru atmosfera asta care s-a creat, fără voia omului, ea merită salvată”, a declarat Diana Belci, coordonatorul proiectului Ambulanţa pentru Monumente Banat.

Conservarea ruinelor bisericii romano catolice de la Ofseniţa FOTO Facebook/Ambulanţa pentru Monumente

„Are o poezie foarte interesantă”  

Ambulanţa pentru Monumente realizează punerea în siguranţă a patrimoniului cultural imobil cu ajutorul voluntarilor, al meşterilor şi al comunităţilor locale sub stricta supraveghere şi îndrumare a specialiştilor din domeniul conservării şi restaurării monumentelor istorice.
 

“Noi facem o punere în siguranţă. Termenul restaurare pe care îl folosim este ca un soi de umbrelă, sub care se desfăşoară toate acţiunile noastre, care pornesc de la acţiunile de utilizare zilnică, de reparaţii cotidiene, de intreţinere a unui monument, până la operaţii extrem de complexe, de restaurare, de recreare a unei părţi din monument care a dispărut. Aici avem o categorie care se numeşte conservare. Noi suntem acum în partea de început a conservării, cumva prelungim viaţa monumentului până vor exista bani pentru o restaurare. Protejăm pereţii acum. E atât de frumoasă atmosfera interioară, încât cred că punerea în siguranţă şi conservarea sa sub formă de ruină este esenţială. Are o poezie foarte interesantă. Chiar ar fi păcat să redevină biserică, aşa cum a fost cândva”, a mai spus Diana Belci.

Conservarea ruinelor bisericii romano catolice de la Ofseniţa FOTO Facebook/Ambulanţa pentru Monumente


 

„Noi încă distrugem, nu am înţeles cât de important e un edificu vechi”  

Biserica a fost preluată de Asociaţia Semper Agape, care s-a înhămat la un vis de a genera un spaţiu interior pentru întâlniri, un spaţiu pentru evenimente artistice, culturale, cu muzică, cu poezie. 
 

“Dacă spaţiul respectiv este restaurat în forma în care se regăseşte el acuma, va fi un spaţiu interior extraordinar. Nouă ni se pare că e ceva străin, pentru că noi nu ne-am împăcat încă cu ideea de a avea grijă de propriile monumente. Să îţi întreţii monumetele. Noi încă distrugem, nu am înţeles cât de important e un edificiu vechi. În alte ţări, anumite monumente, care nu pot fi recreate în forma originală, se păstrează foarte bine în formă de ruină. Fac parte din scenografia locului. Această biserică e legată de familia Karátsonyi – o familie atât de importantă în Banat, e legat de comunitatea şvăbească, e atât de multă istorie şi poezie, încât ar fi păcat să ştergi memoria locului”, a adăugat Diana Belc.

image


 

Satul Ofseniţa se află la 50 de kilometri de Timişoara. La începutul secolului al XIX-lea, în anul 1838, satul intră în posesia baronului Karátsonyi Lázár (cel care a construit şi castelul de la Banloc), care cumpără domeniul de la baronului Draskovich. De altfel, satul îşi schimbă numele în Karátsonyifalva. Biserica romano-catolică a fost construită în 1878, în centrul localităţii, lângă mănăstirea sărbească, din donaţiile grofului Karátsonyi Jenő.

Povestea familiei Karátsonyi

Istoria familiei Karátsonyi începe în anii 1600, membrii ei devenind unii dintre cei mai importanţi proprietari de pământ maghiari din Banat. 
 

Familia Karátsonyi a devenit proprietara unor localităţi precum Beodra, Banatska Topola (Töröktopolya), Plandiste (Zichyfalva), Dolac, Kamenica (astăzi în Serbia) sau Ofseniţa, Banloc, Soca, Partoş, Denta, Jamu Mare (astăzi în România), însă deţinea un palat şi în Budapesta. 

Karátsonyi Kristof s-a născut în 1684 şi a luptat în ultima bătălie împotriva otomanilor, din 1717. 


Karátsonyi Lázár - născut în 1759, a fost prefect al judeţului Torontal, parlamentar, dar şi un cuncut mecena, atribuind fonduri uriaşe pentru activităţi caritabile. În războiul habsburgilor împotriva francezilor, Karátsonyi a format o companie din banii săi.

Karátsonyi Lajos (1806-1869) s-a născut la Timişoara şi a fost cândva prefectul de Timiş-Torontal.

Karátsonyi Guido (1817-1885) a prim judecător în Timiş-Torontal, honved în armata maghiară, mecena, reprezentant al Societăţi de Istorie din Ungaria de Sud, fost ridicat la rang de grof în 1874 şi a ajuns reprezentant în parlamentul de la Budapesta. 

Karacsonyi


Blazonul familiei Karátsonyi 

Groful Karátsonyi Jenő, care a cerut ridicarea bisicii romano-catolice din Ofseniţa, a trăit între 1861-1933. A terminat dreptul la Louvain, în Belgia. A fost proprietarul celei mai importante orezării din Ungaria, cea de la Banloc. A locuit în castelul de la Banloc. În 1896 a devenit parlamentar şi membru al ministerului Apelor. A fost mare meşter al Ordinului Malta din Ungaria. După primul război mondial, pierde mare parte din avere. A murit la Budapesta, în 1933.

Urmaşul lui Karátsonyi Jenő a fost Keglevich- Karátsonyi Imre (1897-1964), care era fiul adoptiv al lui Jenő. În timpul comunismului, acesta pierde tot ce i-a mai rămas ca moştenire şi moare într-o sărăcie cruntă. 

„Suntem foarte bine informaţi despre starea monumentelor”

Cei de la Ambulanţa pentru Monumente au în vizor foarte multe obiective în Timiş şi Banat, însă resursele lor sunt limitate şi nu pot interveni peste tot.
 

“Avem o listă foarte mare de monumente, dar şi cereri. Resursele sunt limitate, atât de bani, cât şi de voluntari. Acesta e motivul pentru care trebuie să ne facem un plan foarte bun de bătaie. Nu ne înhămăm la zeci de planuri, pe care nu le putem duce la bun sfârşit. Dar ştim ce se întâmplă, suntem foarte bine informaţi despre starea monumentelor din zona noastră. Sperăm să avem obiective şi mai mari, în stare şi mai gravă. Deocamdată, facem ce putem. Noi mergem acolo unde suntem chemaţi. Chiar şi la Ofseniţa, unul dintre sponsorii importanţi este Profi, primăria din Banloc ne sprijină, e important să există şi sprijin local, ai nevoie de resursele lor, nu te poţi duce într-un loc în care nu eşti dorit”, a încheiat Diana Belci.
 

Conservarea ruinelor bisericii romano catolice de la Ofseniţa FOTO Facebook/Ambulanţa pentru Monumente



„Ambulanţa pentru monumente” a câştigat, în 2020, Premiul European pentru Patrimoniu la categoria Educaţie, Formare şi Conştientizare, iar Prinţul Charles i-a felicitat printr-un mesaj video pe voluntarii implicaţi în proiect.



„România are o moştenire arhitecturală incredibil de bogată şi am avut norocul să văd o parte din ea în decursul vizitelor mele în România din ultimii douăzeci de ani. De aceea, voi continua să fac tot ce îmi stă în putinţă pentru a vă ajuta să conservaţi comorile extraordinare care încă mai există în ţara voastră şi care reprezintă o parte unică a patrimoniului cultural, al vostru şi al Europei. Nu pot decât să sper că tot mai mulţi români se vor uni pentru a salva această moştenire excepţională, astfel încât ea să poată fi admirată şi de generaţiile viitoare, care să înveţe lecţii valoroase despre durabilitatea şi eternitatea tradiţiilor vii”, a afirmat în mesajul său Prinţul Charles.

Vă recomandăm să mai citiţi:

FOTO Biserică romano-catolică transformată într-o ruină după plecarea nemţilor

FOTO Mitropolia Banatului ţine de zece ani în ruină Castelul de la Banloc. „Nu au fonduri. Catedrala Neamului absoarbe o mare parte din banii bisericii“

FOTO Mausoleul de la Bobda, construit în 1860, se prăbuşeşte sub indiferenţă şi nepăsare

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite