Cât de înaltă e Coloana Infinitului şi alte curiozităţi despre opera lui Brâncuşi

Cât de înaltă e Coloana Infinitului şi alte curiozităţi despre opera lui Brâncuşi

Cât de înaltă e Coloana Infinitului. Lucrarea lui Brâncuşi are aproape aceeaşi înălţime ca şi Columna lui Traian

„Cât de înaltă e Coloana Infinitului?“ este întrebarea pe care şi-o pun mulţi atunci când vine vorba de cea mai reprezentativă lucrare a lui Constantin Brâncuşi. Coloana „fără Sfârşit“ realizată de marele artist în Târgu Jiu are aproape aceeaşi înălţime ca şi Columna lui Traian din Roma.

 
Coloana «fără Sfârşit» se află într-un parc îngrijit şi refăcut în anul 2000, aflat chiar la intrare în Târgu Jiu, pe drumul ce duce către Râmnicu Vâlcea, iar Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii se găsesc în Parcul Central aflat în zona centrală a oraşului. Cele două parcuri sunt unite de o stradă, în lungime de un kilometru şi jumătate, care este dreaptă ca o axă, şi se numeşte Calea Eroilor. Acest drum a fost gândit de însuşi Brâncuşi să facă parte din conceptul său arhitectural, astfel că întregul ansamblu monumental poartă denumirea de „Calea Eroilor“.
 
Coloana «fără Sfârşit» sau Coloana Infinitului, cum mai este denumită, are o înălţime de 29,35 metri şi este formată din l5 module întregi, două semimodule la capete şi un postament prismatic. „Este interesant că monumentul lui Traian, columna centenaria, măsoară 100 picioare romane, adica 29,78 m“, subliniază brâncuşologul Sorana Georgescu – Gorjan, fiica inginerului care s-a ocupat, împreună cu Brâncuşi, de realizarea operei.
 

Cât de înaltă e Coloana Infinitului. Modulele au fost turnate în atelierele din Petroşani

Potrivit cercetătorului Sorana Georgescu – Gorjan, Brâncuşi a cioplit unul dintre module, după care a lăsat lucrarea în grija inginerului Gorjan, plecând la Paris. Modulele au fost turnate Atelierele Centrale Petroşani. „În august 1937, sculptorul a fost găzduit la Petroşani, în locuinţa inginerului Gorjan, fiul unui bun şi vechi prieten al său. Împreună au stabilit dimensiunile monumentului (înălţime totală – 29,35 metri; număr de module ½ +15+ ½ ; dimensiunile unui modul din fontă – latura bazei mici 450 mm, latura bazei mari 900 mm, înălţimea 1800 mm – respectând raportul ideal, folosit de Brâncuşi în toate coloanele sale, adică 1 : 2 : 4 ). Sculptorul a cioplit el însuşi o faţetă a modelului de turnătorie, apoi a fost nevoit să plece la Paris la 2 septembrie, lăsând în grija inginerului Gorjan supervizarea tuturor operaţiilor: turnarea modulelor din fontă, proiectarea şi fabricarea stâlpului de rezistenţă din oţel la Atelierele Centrale Petroşani, unde era inginer-şef, realizarea solidei fundaţii la Târgu-Jiu, transportul componentelor de la Petroşani la Târgu-Jiu, montarea propriu-zisă a coloanei pe amplasamentul ales de artist“, menţionează într-o lucrare Sorana Georgescu – Gorjan.
 

Brâncuşi a revenit la Târgu Jiu şi a participat la lucrările de montare pe axul Coloanei a mai multor module. „Sculptorul a revenit pe şantierul Coloanei la început de noiembrie, a asistat la “tragerea” pe stâlp a câtorva module, apoi a plecat din nou din ţară. Construirea Coloanei s-a realizat intre 15 august şi 15 noiembrie 1937, fără accidente. Metalizarea cu alamă a monumentului s-a efectuat în vara lui 1938 şi a fost supervizată direct de sculptor. Monumentul a fost inaugurat la 27 octombrie 1938“, a mai arătat Sorana Georgescu – Gorjan.
 

Cât de înaltă e Coloana Infinitului. „Numai una a reuşit să se înalţe la cer“

Până la ridicarea Coloanei de la Târgu Jiu, Brâncuşi mai realizase alte lucrări asemănătoare din lemn şi din gips, dar cel mai mândru a fost de cea din oraşul său. „Am făcut mai multe coloane dar numai una a reuşit să se înalţe la cer“, afirma sculptorul. Brâncuşi spunea despre lucrarea că este inspirată din natură: „Natura zămisleşte plante care cresc din pământ drepte şi vânjoase. Iată coloana mea […], formele ei sunt aceleaşi de jos şi până sus, nu are nevoie de piedestal sau soclu ca s-o susţină, vântul nu o distruge, ea se menţine prin propria-i putere”.
 
 
Opera şi întregul ansamblu sculpural a fost realizată la solicitarea Ligii Femeilor Gorjene, o organizaţie condusă de Aretia Tătărăscu, soţia primului ministru din perioada respectivă Gheorghe Tătărăscu. Interesant este că, iniţial, Aretia Tătărăscu, a contactat-o pe artista Miliţa Pătraşcu, ucenica lui Brâncuşi, iar aceasta l-a recomandat chiar pe Brâncuşi. În anul 1934, sculptorul Constantin Brancuşi a fost invitat să ridice un monument întru cinstirea faptelor eroice ale gorjenilor şi, cu deosebire, a rezistenţei populaţiei oraşului Târgu-Jiu, din timpul primului război mondial.
 

Cât de înaltă e Coloana Infinitului. Lucrarea a fost la un pas de distrugere

Coloana fără Sfârşit a fost la un pas de a fi distrusă de comunişti, care o considerau o lucrare degradantă şi fără nicio valoare. 
 
În urmă cu 60 de ani, comuniştii i-au dat ordin lui Tănasie Lolescu să dărâme Coloana Infinitului pentru a o vinde la fier vechi. Lolescu este originar din Hobiţa, satul marelui sculptor Constantin Brâncuşi, dar atunci făcea parte din UTC. Avea doar 24 de ani şi era entuziasmat de idealurile comuniste. În primăvară, prim-secretarul Constantin Babalîc i-a dat ordin să demoleze Coloana Infinitului. S-a duc la Coloană împreună cu tractoristul Milotin şi cu un tractor IAR. Când au ajuns în Parcul Central din Târgu-Jiu, Lolescu şi Milotin au legat lanţul tractorului de primul modul al Coloanei. A tras cu tractorul, dar lanţul s-a rupt. Au legat din nou lanţul, dar de mai multe ori în jurul Coloanei, şi au tras din nou. Tractorul s-a ridicat pe două roţi, dar Coloana nu s-a clintit. Aceasta este povestea încercării de a demola Coloana lui Brâncuşi, care a fost relatată chiar de către Tănasie Lolescu. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: