420 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul. Slujbă de pomenire la Mănăstirea Dealu

În cea mai importantă necropolă voievodală munteană şi loc de pelerinaj naţional, la Mânăstirea Dealu, va avea loc ceremonia de pomenire a voievodului Mihai Viteazul. Evenimentul are loc joi, 27 mai şi marchează 420 ani de la moartea voievodului.

Parastasul va începe la ora 10.00, moment la care vor lua parte oficialităţi locale şi judeţene, dar şi preoţi, studenţi de la Facultatea de Teologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii Valahia din Târgovişte, elevi ai Seminarului Teologic Sf. Ioan Gură de Aur din Târgovişte şi ai Şcolii Mihai Viteazul din Târgovişte, însoţiţi de profesorii lor.

„De pe treptele bisericii mânăstirii Dealu, Mitropolitul Nifon va rosti un cuvânt de învăţătură cu acest prilej, după care va avea loc defilarea unor militari din Garnizoana Târgovişte”, a precizat Arhiepiscopia Târgoviştei.

În pronaosul bisericii Mânăstirii Dealu, ctitoria Voievodului Radu cel Mare, de la a cărei sfinţire se împlinesc anul acesta 520 de ani, se află depus într-un sarcofag, capul primului mare întregitor de ţară, Voievodul Mihai Viteazul. 

Mânăstirea a fost restaurată şi înfrumuseţată, între anii 2000-2018, după ce, la iniţiativa şi sub îndrumarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nifon, s-au întreprins ample lucrări de consolidare a bisericii, a chiliilor şi a întregului ansamblu monahal. 

Despre Mănăstirea Dealu

Mănăstirea Dealu este cunoscută ca cea mai mare necropolă domnească din ţară. În partea dreaptă a necropolei este înmormântat capul domnitorului Mihai Viteazul (1592-1601), iar în stânga este mormântul domnitorului Radu cel Mare.  

La Mănăstirea Dealu sunt înmormântaţi în ordine cronologică: Vlad Dracul (1436-1442; 1443-1447) şi fiul său Nicolae, Vladislav al II-lea (1448-†1456), cel ucis de Vlad Ţepeş, Radu cel Mare (†1508), aflat în partea stângă a bisericii, Jupâniţa Caplea, sora sa (†1511), (pe a cărei piatră stă scris “răposat-a roaba lui Dumnezeu Caplea, fiica lui Io Vlad voievod şi sora lui Io Radu voievod şi a domnului Io Vlad marele voievod, fosta jupâneasă a lui Bogdan marele vornic, în anul 7019 (1511), luna fevruarie în luna a 21-a zi.), Vlăduţ Voievod sau Vlad cel Tânăr, fratele lui Radu (†1512), cel ce a luptat împotriva lui Neagoe Basarab şi a fost omorât de soldaţii lui Mehmed Paşa, Radu Vodă Bădica, fiul domnitorului (1523-†1524) – cel care încercase să-l detroneze pe Radu de la Afumaţi (1522-1529), Vlad Înecatul (†1532), fiul lui Vlad cel Tânăr şi al Doamnei Anca, înecat în râul Dâmboviţa, Pătraşcu Vodă cel Bun (1554-1557), Mihai Viteazul (1592-1601), Principele moldovean Mihail Movilă (†1608), ginerele domnitorul muntean Radu Şerban, călugări, precum caligraful Mihail Rusin, răposat în 7122 (1613-14) şi egumenul Matei al Mirelor (†1624). 

Se spune că mănăstirea a fost intemeiată iniţial de către Mircea cel Bătrân, însă Radu cel Mare este cel care a ctitorit-o în anul 1500. Biserica Sf. Nicolae, singurul corp arhitectural care s-a păstrat din vechiul ansamblu, este unul din cele mai importante monumente ale evului mediu din Ţara Românească. 

Pe vatra vechiului aşezământ Radu cel Mare a ctitorit la sfârşitul secolului al XV-lea actualul lăcaş de închinare, turnul clopotniţă şi câteva clădiri de chilii. Biserica a fost sfinţită în 4 decembrie 1501.

Cea mai importantă necropolă voievodală munteană şi loc de pelerinaj naţional, Mânăstirea Dealu este ctitoria Voievodului Radu cel Mare (1495-1508), construită cel mai probabil pe locul unei biserici ce datează din vremea Voievodului Mircea cel Bătrân. Aici şi-a desfăşurat activitatea celebrul Ieromonah Macarie, cel ce a tipărit primul Liturghier ortodox din lume, în anul 1508, şi tot aici se află depus într-un sarcofag, în pronaos, capul primului mare întregitor de ţară, Voievodul Mihai Viteazul.

Biserica Sf. Nicolae, care adăposteşte capului lui Mihai Viteazu, este unul din cele mai importante monumente ale evului mediu din Ţara Românească. Pictura care împodobise iniţial interiorul bisericii, o operă din 1515 a meşterului Dobromir din Târgovişte în colaborare cu Jitian şi Stanciu, nu s-a păstrat. În 1985 biserica a fost repictată de arhimandritul Sofian Boghiu.