FOTO Paradisul din Ţara Dornelor şi Munţii Călimani, locurile care-ţi taie răsuflarea

FOTO Paradisul din Ţara Dornelor şi Munţii Călimani, locurile care-ţi taie răsuflarea

Ţara Dornelor, tărâm de vis

Masivul Călimani şi Ţara Dornelor reprezintă destinaţia ideală pentru o vacanţă la munte. Peisaje minunate, atracţii unice în ţară şi variate posibilităţi de distracţie dau reţeta unui concediu perfect.

Ştiri pe aceeaşi temă

Zonă turistică veche de mai bine de o sută de ani, Ţara Dornelor este locul perfect unde să-ţi petreci concediul departe de zgomotul oraşului. Iarna la schi pe pârtiile din Vatra Dornei sau pe versanţii din Munţii Călimani, vara la river-rafting, mountain bike, zboruri cu parapanta, călărie montană, expediţii în Călimani, tiroliană şi „via ferrata“ – cale de fier –, în Ţara Dornelor este imposibil să te plictiseşti.
Pentru un sejur reuşit în zona montană a judeţului Suceava, este recomandat să te cazezi la un hotel sau o pensiune din Vatra Dornei sau din localităţile din apropiere. Odată instalat la o pensiune, cu harta în mână sau cu ajutorul unui ghid este momentul să descoperi minunăţiile din acest colţ de ţară.

Cărările Călimanilor

Prima destinaţie trebuie să fie Munţii Călimani, cei mai sălbatici şi mai înalţi munţi vulcanici de pe teritoriul României, singurii de acest tip care depăşesc 2.000 de metri altitudine şi care prezintă spectaculoase urme ale glaciaţiunii prin căldări glaciare şi creste alpine. Masivul este cel mai extins dintre toţi munţii vulcanici din Carpaţii româneşti.

 
Foto
 
Foto
 

Agroturism în comuna-muzeu Ciocăneşti

La doar 20 de kilometri de Vatra Dornei se află comuna-muzeu Ciocăneşti, unică în ţara noastră. Aproape fiecare casă de aici se aseamănă cu ouăle încondeiate specifice zonei, fiind ornată la exterior cu diferite motive populare tradiţionale româneşti. Până şi biserica din comună are zidurile „încondeiate“.

Cine doreşte să rămână peste noapte are la dispoziţie câteva pensiuni, alături de care va putea găsi şi oferte de cazare ale localnicilor care îşi pun casa la dispoziţie pentru turişti. Delicatesa culinară specifică zonei este păstrăvul afumat în cobză din cetină de brad, delicatesă ce nu trebuie ratată de cei care ajung în Ciocăneşti.
Pentru a descoperi frumuseţile munţilor şi ale văilor din împrejurimile Ciocăneştiului, o plimbare cu bicicleta sau pe jos este ideală. Amatorii de senzaţii ceva mai tari pot alege o plimbare cu pluta pe râul Bistriţa Aurie.
Anual, în luna august, în localitate este organizat un festival dedicat păstrăvului, iar în februarie — un altul dedicat ouălor încondeiate.

Comuna Ciocăneşti este atestată din anul 1400, într-un hrisov prin care se notează primirea muntelui Suhard, de către Alexandru cel Bun, de la doamna sa Ana, ca danie de domnie.
 
Foto
 
Foto
 

Pasul Tihuţa, punte între Ardeal şi Moldova


Drumul care leagă Vatra Dornei de Ardeal trece prin Pasul Tihuţa (foto), o zonă spectaculoasă, cu peisaje extraordinare. Înainte de ajunge în pasul Tihuţa, dinspre Bucovina, se află localitatea Poiana Stampei. Aici poate fi vizitată Rezervaţia Naturală Tinovul Mare, sau Turbăria, aşa cum este cunoscută de localnici. Arie naturală protejată, aceasta are suprafaţa de 681 de hectare şi adăposteşte numeroase plante specifice mlaştinilor împădurite, o adevărată junglă locală. O parte a vacanţei în Ţara Dornelor poate fi rezervată turismului religios. În judeţul Suceava se află celebrele mănăstiri medievale pictate în exterior, opt dintre acestea fiind incluse în patrimoniul UNESCO.

Delimitat la sud de Defileul Mureşului şi la nord de Ţara Dornelor, întinzân-du-se pe suprafaţa a patru judeţe – Mureş, Bistriţa Năsăud, Suceava şi Harghita –, Masivul Călimani excelează în peisaje de o frumuseţe impresionantă. Aproape întreaga suprafaţă este acoperită de creste montane şi văi foarte bine împădurite. Traseele marcate şi cabanele la altitudine sunt destul puţine, fapt ce contribuie la sălbăticia peisajelor întâlnite în Munţii Călimani.

Rezervaţia 12 apostoli

Cele mai importante obiective turistice naturale ale acestei zone se regăsesc în Parcul Naţional Călimani, o arie naturală protejată de lege, de interes naţional, întinsă pe o suprafaţă de peste 24.000 de hectare. Probabil cea mai cunoscută şi mai accesibilă atracţie turistică este Rezervaţia Naturală 12 Apostoli, întinsă între pârâul Neagra Şarului şi pârâul Poiana Negri, pe suprafaţa căreia se găsesc diverse formaţiuni stâncoase neobişnuite.

La 12 Apostoli se ajunge din satul Gura Haitii, pe un traseu turistic spectaculos. Rezervaţia este formată din mai multe stânci uriaşe cioplite sub forma unor siluete de oameni şi animale. Stâncile au primit nume precum: „Moşul“, „Guşterul“, „Mucenicul“, „Mareşalul“, „Ramses“, „Godzila“, „Dragonii“, „Cezar“, „Nefertiti“, „Cămila“, „Piciorul Hârlei“ sau „Poarta Hârlei“ şi alcătuiesc ceea ce se numeşte Templul Uriaşilor. Legenda spusă de localnici explică apariţia acestora în urma pietrificării de către Dumnezeu a unor oameni necredincioşi.

Totuşi, nu puţini sunt cei care cred că Templul Uriaşilor a fost realizat fie de mâna omului, fie de o civilizaţie extraterestră.

Printre formaţiuni se pot distinge mai multe figuri: a unui moş cu barbă spre nord, a unui bătrân spre sud, a unui urs cu capul plecat şi a unei femei care aminteşte de silueta lui Nefertiti. De sărbătoarea celor 12 Apostoli, pe 30 iunie, localnicii urcă din zonele învecinate pentru a sărbători „Moşii din Călimani“ cu originea în străvechiul cult dacic al soarelui, bradului şi focului, având ca temă principală cultul moşilor şi al strămoşilor.

Cea mai frumoasă potecă din ţară

Din satul Gura Haitii, la 12 Apostoli se ajunge pe un traseu turistic de 1.700 de metri, unic prin frumuseţea peisajelor întâlnite, reprezentate în mare parte de păduri întinse de molid şi pajişti subalpine.
Traseul este considerat a fi una dintre cele mai frumoase poteci turistice din ţară. Acesta poate fi parcurs pe jos sau călare, având astfel două posibilităţi de a savura peisajul oferit de drumul spre Templul Uriaşilor.

Spectacolul cascadelor

Dacă vă încumetaţi la trasee turistice mai lungi, cu grad de dificultate mai ridicat şi timp necesar de parcurs de până la zece ore, aveţi şansa să descoperiţi şi alte comori spectaculoase din masivul Călimani. Traseul de creastă prin Vârful Pietrosu oferă imagini impresionante asupra întregii caldere vulcanice din Călimani.
Este punctul cel mai înalt din aceşti munţi, uşor accesibil şi bine marcat. Cascadele Tihu şi Băuca dezvăluie un peisaj absolut spectaculos. La fel şi Cetăţile Tihului, vârfuri muntoase răzleţe care răsar precum zidurile unei cetăţi şi îi surprind prin frumuseţea şi sălbăticia peisajului pe turiştii care se aventurează în zonă.
 

Vatra Dornei, capitala sporturilor de iarnă din Moldova

Staţiunea Vatra Dornei, supranumită şi „Perla Bucovinei“, este renumită. În perioada în care se afla sub ocupaţie austriacă, oraşul a devenit staţiune balneară şi a fost vizitat chiar şi de împăratul Imperiului Austro-Ungar, Franz Joseph. Iarna, Vatra Dornei este preferată de pasionaţii de schi.


Pârtia Parc 1 este destinată schiorilor intermediari, are o lungime de 900 de metri şi o diferenţă de nivel de 150 de metri, beneficiază de instalaţie de zăpadă artificială, de transport pe cablu şi de nocturnă. Pârtia Parc 2 este recomandată schiorilor începători, are o lungime de 550 de metri şi o diferenţă de nivel de doar 50 de metri, este dotată cu instalaţie de zăpadă artificială şi de transport pe cablu.

Pârtia Dealul Negru prezintă o dificultate medie, fiind destinată mai degrabă schiorilor amatori, are o lungime de 3.000 de metri şi o diferenţă de nivel în jur de 400 de metri. Pârtia beneficiază de instalaţie de zăpadă artificială şi de transport pe cablu, fiind una dintre cele mai lungi din ţară.

Pârtia Dealul Runc este o pârtie de schi fond, are un grad de dificultate mic şi lungimea de 5.000 de metri.
Tot iarna, la îndemâna turiştilor se mai află patinoarul, pârtia de sanie sau plimbările cu snowmobilul.

Indiferent de vârstă, poţi aborda înălţimile din preajma staţiunii în drumeţii, însoţit de ghizi experimentaţi. Reperele cele mai accesibile sunt Dealul Negru, Muntele Bârnărelul, Runcul Mare şi Vârful Ouşorul. Celor mai îndrăzneţi le stau la dispoziţie şi alte numeroase trasee montane spre Masivul Călimani sau spre Suhard şi Rodnei. Peisajele sunt încântătoare, urcuşul alternând cu drumul plat prin păduri şi poieni alpine. La îndemână sunt şi călătoriile cu bicicleta pe cărările munţilor.

Nu uita s-o vizitezi pe „Mariana“!

Staţiunea este la fel de vie şi în miezul verii. Odată ajuns în Vatra Dornei nu trebuie să ratezi o plimbare cu telescaunul cu o lungime de trei kilometri care ajunge până în vârful Dealului Negru. Peisajul este impresionant. În vârf te aşteaptă o stână turistică unde poţi asista la munca de zi cu zi a ciobanilor şi poţi încerca bucate tradiţionale, gătite la ceaun.

Parcul Central din Vatra Dornei este o altă destinaţie obligatorie. Nu uita să ai în buzunar câteva nuci pentru „Mariana“. Este vorba de vestitele veveriţe negre care răspund la acest nume şi sunt atât de blânde încât îţi iau mâncarea din mână. Tot în parc găseşti izvoarele adăpostite de „castele“ construite în urmă cu mai bine de un secol.

River-rafting şi parapantă

În Vatra Dornei poţi traversa râul pe „via ferrata“, poţi încerca o coborâre pe instalaţia de tiroliană sau o partidă de paintball pe terenul amenajat în apropierea telescaunului. Pentru o porţie suplimentară de adrenalină îţi recomandăm o plimbare cu barca pneumatică pe râul Bistriţa. În Vatra Dornei se practică şi călăritul montan, dar şi „nordic walking“, un sport în care se folosesc nişte beţe asemănătoare beţelor de schi şi care prinde din ce în ce mai mult şi în ţara noastră.

Faimosul cazinou în ruină

Cazinoul din Vatra Dornei este un alt obiectiv pe care nu trebuie să îl ratezi. Construită în urmă cu mai bine de o sută de ani, după modelul unui cazinou din Germania, clădirea îşi păstrează chiar şi acum farmecul, deşi a fost cuprinsă de bălării.

Celebru în perioada interbelică pentru jocurile de noroc şi balurile care aveau loc aici, cazinoul este probabil cea mai reprezentativă clădire pentru Vatra Dornei.

Nu este însă singura clădire de epocă din staţiune. Primăria, Gara Vatra Dornei-Băi, sinagoga, biblioteca, turnurile izvoarelor şi baza de tratament sunt doar câteva dintre clădirile cu o arhitectură
deosebită.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale, sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

citeste totul despre: