Medic specialist în nutriţie: „Pandemia a făcut diabetul manifest“

Medic specialist în nutriţie: „Pandemia a făcut diabetul manifest“

Alimentaţia ne face să trecem mai uşor sau mai greu peste boală, avertizează medicii FOTO: arhiva

Pandemia ne-a obligat pe mulţi să ne gândim cum trăim, cât de sănătos mâncăm, ce am putea îmbunătăţi. „Adevărul“ a stat de vorbă cu medicul specialist în diabet şi boli de nutriţie Anca Pavel, cea care alături de un psihoterapeut şi de un neurolog a oferit şi oferă în continuare sprijin gratuit pacienţilor care trec prin COVID sau în perioada post-COVID.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ideea de a le oferi sprijin de specialitate pacienţilor care trec sau au trecut prin COVID le-a venit celor trei specialişti – Geanina Nicolae - psihoterapeut, Anca Pavel – medic diabet şi boli de nutriţie (şi rezident în cadrul specialităţii Neurologie), Mihaela Delureanu – neurolog – într-o perioadă în care să fii pacient COVID era o traumă în sine. 

Impactul psihologic asupra pacientului rămâne şi astăzi o problemă dificil de gestionat. Medicul Anca Pavel, medic specialist diabet şi boli de nutriţie în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, explică felul în care ajung pacienţii să conştientizeze că au o problemă legată de nutriţie, ce se întâmplă după ce traversează acest „episod COVID“, dar şi ce observă medicii care tratează pacienţii diabetici în ambulatoriu că s-a întâmplat în pandemie, de ce sunt diabeticii mai predispuşi la a face forme severe de COVID-19, cum poate fi acest risc controlat etc. Ce ar trebui de asemenea pacienţii să înţeleagă - a spus medicul Anca Pavel - este că uneori problemele legate de nutriţie pot fi doar vârful iceberg-ului, de aici şi nevoia specialiştilor de a lucra în echipă.

Adevărul: Cum aţi ajuns la proiectul în care îi susţineţi pe pacienţi în timpul în care se tratează de COVID-19 sau imediat după? 

Ne-am gândit că lumea era foarte panicată, accentul pe nutriţie - aproape zero, toată lumea se gândea cum să supravieţuiască, cum să nu facă infecţia, şi mi-am dat seama că ar fi un început bun pentru oameni să-şi regândească relaţia lor cu mâncarea, cu nutriţia. (…) Pentru că am observat că cei care au trecut prin infecţie îşi doreau cu ardoare să facă ceva. Îmi scriau prieteni: <Ce să mânânc? Fă-mi o dietă cu ce să mânănc, ce suplimente să iau…>, în timp ce luaseră contact cu boala, deşi cazurile de care vorbesc au fost uşoare. Dar am văzut, aşa, dorinţa lor de a face asta şi ne-am gândit să facem un proiect în care să oferim şi ceva comunităţii, gratuit.

„Problema e de ce nu putem să ne ţinem de acele meniuri sau de o alimentaţie sănătoasă“

- Ce vor să ştie cei care trec prin COVID? 

Majoritatea vor să ştie ce suplimente alimentare să ia, cred că asta „îi durea“ cel mai tare, partea cu vitaminele şi mineralele. Şi au fost şocaţi când le-am spus că îi ajută, dar nu atât de mult precum alimentele şi obiceiurile lor alimentare. Adică aş prefera să mănânce trei mese pe zi şi să fie alimente sănătoase, fără alimente procesate şi aşa mai departe, decât să mănânce o masă şi să ia toată gama de vitamine şi minerale. Doar vitaminele C şi D şi zincul au studii pe imunitate, restul nu. Mulţi începuseră deja să-şi schimbe relaţia cu alimentele, dar părerea mea este că noi toţi ştim ce trebuie să mâncăm, deja să te duci la nutriţionist pentru că nu ştii ce e sănătos să mănânci… Nu cred în asta, sunt atâtea informaţii pe Internet, peste tot, sunt zeci de meniuri personalizate, problema e de ce nu putem să ne ţinem de acele meniuri sau de o alimentaţie sănătoasă. Eu asta încerc să spun şi la work-shop, de ce oamenii nu reuşesc să-şi asume responsabilitatea pentru viaţa lor, pentru stilul lor de viaţă. Vin la nutriţionist şi mă întreabă: <Dar ce avem voie să mâncăm, ce n-avem voie?> Eu nu pot să-i spun unui om ce are voie să mânânce, el trebuie să decidă. Nimeni nu trebuie să-i spună unui om ce are voie să facă. Trebuie să-ţi asumi responsabilitatea pentru ceea ce-ai făcut. «Am mâncat un croissant şi am făcut-o pentru că am vrut-o eu, nu pentru că m-a lăsat sau nu m-a lăsat nutriţionistul». Şi am observat că se produce, aşa, un click în mintea lor şi zic: «Da, da, nu m-am gândit niciodată la asta».
De obicei te duci la medic, îl întrebi <Ce să fac?> şi asculţi cu stricteţe, dar pe partea de nutriţie vreau să le dau şi lor responsanilitatea. Nu e numai a mea, e şi a lor, nu trebuie să fac lucrurile în locul lor, să ia puterea, să facă ce vor cu viaţa lor.

- Şi reuşiţi asta, sau reuşiţi cu ajutorul psihoterapeutului? 

Da, asta voiam să spun, cu ajutorul psihoterapeutului, singură mi-e foarte greu, nu pot să fiu şi psihologul lor, deja intră în problemele personale pe care eu nu ştiu cum să le manageriez. De aici am luat decizia să fac parteneriat cu psihoterapeutul şi a mers foarte bine. Cei care au vrut să înţeleagă ce se întâmplă cu ei au reuşit să facă asta.

- Ce a fost, atunci, COVID-ul pentru aceşti pacienţi? 

Cred că a fost o oportunitate pentru mulţi, trebuie să vedem şi partea bună. Au stat să se gândească şi au avut timp, practic. Am o prietenă care mi-a spus că pentru prima dată şi-a gătit, şi era atât de fericită că a avut grijă de ea şi a reuşit să scape de kilogramele în plus. Începuse să aibă mese regulate, peste care sărea înainte din cauza serviciului, era într-o agitaţie continuă. Şi mă bucur, dar n-ar trebui să vină o pandemie ca să ne facă să gândim aşa. Asta e partea frumoasă a pandemiei, dar mulţi au rămas şi cu foarte multe anxietăţi. Îmi spuneau că mănâncă pe stres, că sunt stresaţi, că e singurul lucru care le face bine. Şi atunci cum pot să-i spun eu unui om să renunţe la singurul lucru care îl linişteşte? E foarte greu, şi aici intervine partea psihologică.

- Ce legătură există între COVID şi diabet? 

Nu e nicio legătură, doar în sensul că pacienţii cu diabet sunt mai predispuşi să facă forme mai grave.

- Ce anume îi predispune? 

E controlul glicemic. Dacă ei sunt foarte bine controlaţi, nu ar trebui să aibă nicio problemă. Însă pacienţii diabetici care nu-şi controlează glicemiile, nu-şi iau tratamentul, nu ţin regimul specific pacienţilor cu diabet, într-adevăr, ei au o imunitate mult mai scăzută. Dar sunt predispuşi la complicaţii, nu doar la COVID, ci la orice altă afecţiune. Riscul lor cardio-vascular e de şapte ori mai mare, şi al accidentelor vasculare cerebrale, faţă de populaţia non-diabetică. Ei oricum sunt o populaţie la risc cardiovascular, şi atunci când se suprapune o infecţie virală cum este COVID-ul, care presupune o luptă a organismului şi a sistemului imunitar… Orice infecţie la pacienţii diabetici le dezechilibrează echilibrul glicemic - şi dacă ei înainte de a lua infecţia erau deja dezechilibraţi, riscul lor de a fi şi mai dezechilibraţi se dublează sau se triplează, perioada de boală şi de convalescenţă e mult mai dificilă şi mai lungă. Majoritatea trebuie să fie internaţi, pentru că au glicemii de 500, 600, 1.000 chiar, şi atunci totul se complică. Adică o simplă răceală pe care ar fi putut-o trata acasă s-ar putea să necesite o reechilibrare în spital. Glicemia crescută afectează foarte multe organe şi dezechilibrează procesele - lipidic, proteic, absolut tot. Şi atunci noi avem nevoie de metabolismul nostru să ne ajute într-o infecţie, şi dacă este afectat… Deja, dacă ai diabet, nu se mai calculează niciun risc cardiovascular, se ştie că este unul crescut, din start. De asta majoritatea terapiilor au studii acum şi pe protecţia cardio-vasculară în diabet, sunt deja din ce în ce mai multe tratamente care au demonstrat eficacitatea.

„Le cresc glicemiile când sunt stresaţi, iar o infecţie cu COVID reprezintă un stres“

- Contează ce tip de diabet e?

Un pacient cu diabet, faţă de un pacient fără diabet, chiar dacă e bine echilibrat, este la risc mai mare de boli cardiovasculare şi cerebro-vasculare. Pe pacienţi nu vreau să-i sperii, vreau să le spun adevărul, să ştie ce au de făcut. La cei cu diabet tipul 1 e simplu, pentru că ei iau insulina şi-atunci procesul e foarte fiziologic, dacă au mâncat o prăjitură şi-au făcut dozele necesare, adică au glicemii foarte bune. Mai sunt pompe de insulină, senzori de glicemie, a avansat mult tehnologia, dar la cei cu diabet de tipul 2 depinde foarte mult de nutriţie şi de stres, pentru că hormonii de stres sunt hiperglicemianţi. Le cresc glicemiile când sunt stresaţi, iar o infecţie cu COVID reprezintă un stres, atât psihic, cât şi pentru organism. Fizic, pacienţii cu diabet într-adevăr trec un pic mai greu, dacă sunt şi dezechilibraţi, printr-o infecţie virală, dar chiar dacă nu sunt, oricum le cresc glicemiile, toţi mi-au spus că au venit dezechilibraţi.

- Dar pacienţi care să fi venit la cabinet cu diabet după COVID aveţi? 

Mulţi, foarte mulţi, pentru că neştiind că au diabet, sau fiind în faza de prediabet, ceea ce noi numim glicemia alterată fie a-jeun, fie la două ore după masă, neştiind lucrul ăsta şi faptul că hiperglicemia nu se simte, atunci când vin în contact cu o infecţie ce secretă acei hormoni de stres corpul încearcă să lupte şi atunci strici şi glicemiile. Pancreasul nu mai poate să-şi facă funcţia lui cu insulina de care dispune şi atunci se instalează şi diabetul. Am avut foarte multe cazuri acum.

Dr. Anca Pavel, medic specialist diabet şi boli de nutriţie FOTO: arhiva personală

- Este un proces reversibil? 

Diabetul odată instalat este o boală incurabilă. Ei probabil că aveau o predispoziţie sau era un stadiu de prediabet de care n-au ştiut pentru că nu şi-au făcut analize. Dacă şi-ar fi făcut analize mai multe sau mai des probabil că şi-ar fi descoperit o glicemie uşor crescută. Am avut cazuri care n-au avut probleme. În urmă cu câteva luni erau perfect normale glicemiile. Dar o glicemie normală nu infirmă faptul că avem diabet, pentru că glicemia variază în orice moment şi poate a mâncat o masă mai uşoară cu o seară înainte de analize sau n-a avut aşa mulţi carbohidraţi. Odată instalat nu mai este reversibil, însă poate să fie controlat doar cu dietă. Sunt cazuri în care, deşi se iniţiază tratamentul, dacă după reuşesc să scadă glicemiile poate fi scos tratamentul. Am pacienţi pe care i-am lăsat doar cu dietă şi îi verific la 3-6 luni. 

 

„Majoritatea pacienţilor mei care au avut COVID sunt mult mai responsabili acum“ 

 

- Se poate să fie doar o creştere de glicemie în episodul COVID şi să nu fie diabet? 

- Nu, pentru că avem suficientă insulină încât să ne acopere creşterile acestea glicemice. Eu pot să mănânc acum o prăjitură, şi să mănânc chiar toată ziua prăjituri, şi să am glicemiile normale. (...).

- Viaţa poate fi simplă şi cu diabet? 

- Da, dacă nu se panichează şi dacă ajung să-şi cunoască corpul şi afecţiunea pe care o au. Nu trebuie să privească totul ca pe o tragdie sau ca pe o boală foarte gravă, pentru că diabetul se poate trata foarte uşor dacă sunt conştienţi. Şi am pacienţi care vin la 2-3 zile cu jurnalele de glicemii, cu ce-au mâncat, cum să ajustăm dozele, sunt foarte interesaţi, într-adevăr. Majoritatea pacienţilor mei care au avut COVID sunt mult mai responsabili acum, pentru că au văzut cât de mult au putut să crească glicemiile şi s-au speriat atât de tare în perioada aceea încât acum sunt mult mai responsabili, pentru că ştiu că apar complicaţiile dacă rămân cu glicemiile acelea mari.

- Au ajuns la spital pacienţii dumneavoastră diagnosticaţi cu diabet? 

- Nu. Dar am avut multe cazuri de pacienţi care au fost diagnosticaţi la Infecţioase cu diabet (n. red. – în timp ce sufereau de COVID) şi au venit la mine. Cei care au făcut COVID, pacienţii mei, m-au sunat. Erau acasă şi le spuneam cum să-şi ajusteze dozele de insulină, ce să mai mănânce, dar niciun pacient de-al meu nu a decedat şi nici nu a rămas dezechilibrat.

- V-au consultat şi pe dumneavoastră, deşi erau sub supravegherea medicului de familie. 

Da, pentru că pe dozele de insulină aveau nevoie de sprijin. Le-am mai ajustat tratamente, le-am adăugat, la unii le-am trimis, am un pacient din Craiova şi i-am trimis insulina prin curier, pentru că era izolat la domiciliu şi n-avea, chiar nu avea cine să-i ducă. I-am scris dozele, cum să-şi facă, nu mai făcuse niciodată, dar e foarte bine acum.

- Creşte, am înţeles, constant numărul de pacienţi diagnosticaţi cu diabet. 

- Nu mai facem faţă, da. Am observat acum, în perioada pandemiei, că avem şi câte două-trei cazuri pe zi, câteodată, cazuri noi. Sunt săptămâni în care nu ne vine să credem. Cel puţin câte un caz nou pe zi avem, ceea ce anterior nu se întâmpla. Adică ceea ce spuneam, că orice infecţie poate să declanşeze diabetul, şi să-l facă evident şi manifest, iar pandemia asta a făcut manifest diabetul… Probabil că noi avem o populaţie cu prediabet mult mai mare decât credem noi sau se estima.

- De ce vin de regulă pacienţii la dumneavoastră atunci când nu e vorba de diabet? Cum ajung la concluzia că au o problemă cu controlul greutăţii? 

La început cam toate motivele sunt superficiale. Că are o nuntă care se apropie, un eveniment… Mai sunt şi cei care au ajuns la suprasaturare, au ţinut diete foarte mulţi ani şi nu i-au mai dat de capăt problemei şi atunci vor un ajutor specializat. Motivele la început sunt superficiale, dar după ce începem să ne cunoaştem îmi dau seama că acei pacienţi fie au trecut sau trec printr-un divorţ, sau se recuperează după decesul unei persoane dragi, sau e un doliu pe care nu l-au consumat şi suferă încontinuu chiar dacă au trecut mulţi ani…. Există un trigger care-i menţine în cercul acesta vicios, trebuie să-l conştientizăm şi să lucrăm şi cu el, să le îmbinăm ca să avem succes. Am avut o pacientă care spunea că mănâncă atât de mult pentru că e stresată cu divorţul. Nu se mai putea opri din mâncat. Am ştiut clar că nu e numai de competenţa mea, avea nevoie şi de altceva.

- Şi cum apreciaţi, câţi dintre pacienţii dumneavoastră au nevoie şi de alt tip de ajutor? 

Cei care au probleme mari cu greutatea, cam toţi. Dar nu se duc, din păcate.

- Dar reacţionează bine când le sugeraţi să meargă la psihoterapeut? 

Nu prea, nu toţi. Inclusiv cei cu diabet de tip 1, care sunt dezechilibraţi, şi adolescenţii, care sunt foarte rebeli, şi vin părinţii şi spun că nu reuşesc să-i facă să nu mai mănânce… Şi le spun - «Duceţi-l la un psiholog!»; «A, păi cum, că e scump, că…»;  «Doamnă, dar gândiţi-vă că-i luaţi o bluză care e de trei ori mai scumpă!». E foarte mare reticenţă, în special la bărbaţi. Chiar e păcat, pentru că avem acum toate mijloacele necesare şi specialiştii care să ne ajute. Cred că am fost crescuţi cu mentalitatea că e ruşine să ceri ajutor - «Nu te descurci? Ce, nu eşti în stare?». Tot timpul ni s-a spus – «Dar ăla are notă mai bună, el ce are în plus?!» Şi atunci, ne învinovăţim atât de mult şi sentimentul acesta de vină ne ţine pe loc şi nu ne lasă să luăm o decizie mai bună. Foarte mulţi nici măcar nu considerau că merită. Aveau o stimă de sine atât de scăzută prin greutatea pe care o aveau, pentru că se lăsau definiţi de corp, de greutate şi de normale sociale...

- În întâlnirile pe care le aveţi le explicaţi şi cum trebuie să arate o masă, le daţi variante, le indicaţi preparate? 

- Da, le spun, pentru că eu sunt pasionată, îmi place şi să gătesc. Mă întreabă – dar cum se prepară cutare aliment. Şi le spun exact. Dacă vor să mai folosească unt, spre exemplu, le spun că lipidele scad indicele glicemic al alimentelor şi dacă vor să mănânce orez şi adaugă o lingură de unt, este, aşa, un truc, scade indicele glicemic şi acea porţie nu mai îngraşă, chiar dacă e mai mare caloric, nu se mai absoarbe atât de repede în sânge. Sunt tot felul de trucuri. Marea problemă pe care o ridică este cum să asocieze alimentele. «Dacă mânînc pâine cu carne, dacă mânânc cartofi cu carne…» şi răspunsul este: da, normal, se asociază, dar contează cantitatea. Şi le arăt exemple de farfurii, cum arată, care sunt porţiile corecte. La work-shop-uri făceam porţiile corecte din orice aliment şi le aduceam inclusiv alimentele şi-i puneam pe ei să-mi arate cât mănâncă ei de obicei, apoi le cântăream şi le arătam cât era, de fapt, porţia corectă. Şi bineînţeles că şocul era imens, pentru că porţia corectă era de 2-3 linguri de paste, ca garnitură, nu fel principal, sau dacă mâncau fel principal, ocazional, nu în fiecare zi. Şi, da, le spun cum să facă, cum să le prepare.

- Întorcându-ne la COVID, ce alte sfaturi aveţi pentru pacienţii din această categorie? 

Le mai spun la cei cu COVID că e important să aibă grijă de flora lor intestinală. E ca un al doilea creier al nostru. Dacă nu mănâncă suficiente iaurturi – aţi văzut că sunt acele iaurturi îmbogăţite cu culturi bacteriene, cu lactobacili şi care ajută la refacerea florei intestinale (…), mai sunt şi cele prebiotice, murăturile ne ajută foarte mult sau ceapa, usturoiul...

- Luăm de la pliculeţ, dacă nu avem din alimentaţie? 

- Sunt pastiluţe. Dacă nu avem alimentaţie foarte diversificată… Şi mie mi se întâmplă, şi eu o dau în bară, nimeni nu e perfect.

- Dar vitamina C putem să o luăm din alimentaţie? 

- Nu într-o cantitate atât de mare pe cât am avea nevoie, pe vitamina C s-au făcut studii şi s-a demonstrat că ajută la perioada de vindecare şi scade perioada de convalescenţă.

- Ne dezechilibrează metabolic COVID-ul?

Metabolic cu siguranţă, este un stres asupra organismului. Şi atunci când organismul se luptă cu un stres, totul este un pic dezechilibrat o perioadă. Ca orice altă infecţie cu care luptăm, de fapt. Are simptome diferite, cum sunt pierderea gustului şi a mirosului, cum era în gripă, doar că atunci dura o zi-două. Simptomele acestea ne dau un pic de anxietate. Pacienţii mei asta spuneau: <Doamnă, dacă rămân aşa şi nu mai simt? Tocmai mirosul, bucuria vieţii?!> Neurologic, acesta e cel mai mare impact. E unul dintre simţuri cu care noi experimentăm lumea din jur, normal că ne simţim stresaţi.

 

CV

Nume: ANCA IOANA PAVEL

Data şi locul naşterii: 11 septembrie 1987, Slatina 

Studiile şi cariera:
- a absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol  Davila”, Bucureşti (2012)

Experienţa profesională:
-   01.04.2019 - prezent - Medic specialist în cadrul specialităţii Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice, Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, Olt
- 01.03.2019 - prezent - Medic rezident în cadrul specialităţii Neurologie - Spitalul clinic de Neuropsihiatrie Craiova, Dolj
-   01.01.2018 - 01.03.2019 - Medic rezident în cadrul specialităţii Neurologie  Spitalul Clinic Colentina, Bucureşti
- 18.09.2017- 01.03.2019 - Medic specialist în cadrul specialitatii Diabet Zaharat, Nutritie şi Boli Metabolice,  Sanamed Hospital, Bucureşti
- 11.07.2017-  contract de colaborare, Medic specialist în cadrul specialităţii Diabet Zaharat, Nutriţie si Boli Metabolice, Clinica " Sfântul Spiridon Vechi", Bucureşti
- 10.01.2017- 26.05.2017 - medic înlocuitor în cadrul Unităţii de Recuperare Post-operatorie, Circle Nottingham Hospital, Circle Bath Hospital, Dolan Park Hospital, Winterbourne Hospital, BMI Hospital, Anglia
-  08.01.2017 - Medic specialist în Specialitatea Diabet Zaharar, Nutriţie şi Boli Metabolice (sesiunea Octombrie 2016, media 9,67)
- 04.01.2015- 08.01.2017 - Medic rezident în Specialitatea Diabet Zaharat, Nutritie si Boli Metabolice, Institutul National de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice “Prof. Dr. N.Paulescu”Bucuresti,  Romania
- 03.11.2014-04.01.2015 -  Medic rezident în Unitatea Acuta de Geriatrie din cadrul serviciului de Medicina Internă, Spitalul “Franco-Britannique”, Levallois, Franţa
- 20.01.2014-31.10.2014 - Medic rezident in Specialitatea Diabet Zaharat, Nutritie si Boli Metabolice Spitalul “Paris Saint- Joseph”, Paris, Franta
- 01.01.2013 – 20.01.2014 - Medic rezident în Specialitatea  Diabet Zaharat, Nutritie si Boli Metabolice, Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice “Prof. Dr. N.Paulescu”Bucureşti
- implicată în multiple proiecte medicale de voluntariat, work-shop-uri şi prezentări la congrese  şi evenimente de specialitate din ţară şi străinătate.

Vă recomandăm şi: 

Diana Stuparu, medic primar diabetolog: „După 40 de ani, trebuie să se testeze toţi, obligatoriu, în plină stare de sănătate“

Doctor Beatrice Mahler: Cred că am intrat în valul 3 al pandemiei de coronavirus. Situaţia din ultimele patru zile mă îngrijorează

Programul gratuit care te ajută să nu-ţi ieşi din minţi dacă ai COVID.„Când mănânci ciuperci şi ţi-e rău, ce faci? Nu mai mănânci!”


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările