Secretul vitezei lucrărilor la autostrada Sibiu-Piteşti. Cum au fost făcute la temperaturi de sub zero grade FOTO VIDEO
0
Şeful de şantier al companiei austriece Porr, la tronsonul I al primei autostrăzi peste munţi, Sibiu-Piteşti, Robert Cristea a dezvăluit secretul lucrărilor avansate pe sectorul Şelimbăr – Boiţa. Luni, 7 februarie, a fost semnat şi contractul cu asocierea turcă, câştigătoare a contractului pentru lucrările pe tronsonul II Boiţa–Cornetu.
La finele săptămânii trecute, pe pagina de socializare a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost postată o filmare legată de ritmul lucrărilor la tronsonul Şelimbăr – Boiţa de pe A1 – Autostrada Transacarpaţi.
Postarea era însoţită de următorul comentariu din partea ministrului: „Constructori serioşi! Şantierul Secţiunii 1 Sibiu – Piteşti (Sibiu - Boiţa): 13 km. Lucrările avansează în ritm constant, chiar dacă temperaturile sunt scăzute. La viaductul de la Tălmăcel se toarnă non-stop placa de suprabetonare. Progresul fizic în şantier a ajuns la 60%. Termenul contractual de finalizare este 2023”.
Filmarea ataşată arăta stadiul lucrărilor surprins din dronă.
GALERIE FOTO CU STADIUL LUCRĂRILOR PE PRIMA AUTOSTRADĂ PESTE MUNŢI: SIBIU - PITEŞTI
În imagini apărea şi şeful de şantier al companiei Porr, Robert Cristea, care a explicat modul în care se poate lucra şi la temperaturi sub limita îngheţului: „Ne aflăm pe tronsonul I al autostrăzii Piteşti – Sibiu, la Viaductul de la Tălmăcel – un viaduct cu lungimea de 600 de metri, cu deschiderea principală de 120 de metri. Indiferent de condiţiile meteorologice noi am început munca de pe 10 ianuarie, la ritm normal, progresul fiind de şase procente lunar. Ne-am menţinut în ritmul normal de lucru. Betoanele sunt unele speciale în care folosim nişte aditivi pentru temperaturi scăzute, cu apă caldă. Chiar dacă avem -6, -7 grade afară, temperatura betonului în şantier ajunge la 14 – 15 grade în şantier, iar după terminarea betonării folosim tunuri de căldură menţinând temperatura în interiorul podului de 20 de grade”.
Viaductul Tălmăcel, finalizat până în august
Aceeaşi sursă a mai precizat şi când se preconizează că va fi finalizat Viaductul Tălmăcel – cea mai impresionantă şi complexă lucrare de pe acest tronson: „În aprilie o să terminăm o cale, mai avem şapte tronsoane de turnat, adică în jur de 35 de metri. În aprilie o să fie gata partea stângă, iar în august o să terminăm şi partea dreaptă, fiind tot viaductul terminat”.
STADIUL LUCRĂRILOR PE PRIMA AUTOSTRADĂ PESTE MUNŢI DIN ROMÂNIA
Cel mai important proiect rutier al României, prima autostradă peste munţi din ţara noastră, în lungime de circa 123 kilometri, este făcut pe bucăţi de mai multe companii.
Cel mai bine se prezintă situaţia pe primul tronson: Sibiu (Şelimbăr) – Boiţa. Deşi porţiunea ar trebui finalizată până în 2023, se preconizează, având în vedere ritmul în care se lucrează, că aceasta va fi gata în cursul acestui an. Valoarea investiţiei se ridică la 140 milioane de euro. Lucrările au început în primăvara anului 2020 şi includ 27 de poduri şi pasaje şi tot atâtea podeţe, un viaduct cu 10 deschideri de peste 400 metri lungime şi un altul cu opt deschideri de peste 650 de metri lungime, precum şi două noduri rutiere, printre altele.
Contractul pentru tronsonul Boiţa - Cornetu, cu asocierea turcă, semnat
Luni, 7 februarie, Ministerul Transporturilor a semnat contractul cu asocierea Mapa Insaat Ve Ticaret AS – Cengiz Insaat Sanayi Ve Ticaret AS, care a câştigat licitaţia pentru cei 31 de kilometri de autostradă care vor costa 1 miliard de euro. Finanţarea este asigurată din fonduri europene. În zona localităţii Lazaret va fi construit un ecoduct pentru mamifere mari, iar pe traseu vor exista panouri fonoabsorbante în zonele din apropierea localităţilor sau a ariilor protejate. Tot în dreptul localităţilor vor fi aliniamente de arbori pentru reţinerea poluanţilor atmosferici. 49 de poduri şi viaducte, dar şi şapte tuneluri cu lungimea maximă de puţin peste 1,5 km ar urma să fie gata până în 2028. Termenul de finalizare prevăzut este de 18 luni proiectare şi 50 de luni execuţie.
Licitaţia pentru Cornetu - Tigveni, contestată
Nici pe al treilea tronson, cel mai greu dintre toate, ca şi complexitate, având în vedere că acesta cuprinde porţiunea prin munţi, nu s-au început lucrările şi nici nu se ştie când vor demara. Este vorba despre cei 37 de kilometri cuprinşi între Cornetu (Vâlcea) şi Tigveni (Argeş), pentru care licitaţia în curs de desfăşurare a fost suspendată, din cauza unei contestaţii, după ce din cele 15 companii interesate iniţial au mai rămas şase. Pe această porţiune vor exista 95 de poduri şi un tunel de aproximativ 2 kilometri pentru construcţia cărora va fi investit peste 1 miliard de euro. Şi în acest caz termenul de finalizare prevăzut este tot 2028. Asociaţia Pro Infrastructura consideră că adevărata utilitate a trecerii montane va veni doar odată cu construirea acestui lot - „cel mai lung, scump şi dificil din toată autostrada A1”, fiindcă el realizează trecerea între Valea Oltului şi Valea Topolog, menţionând şi că valoarea estimată pentru acest lot este de peste cinci miliarde de lei.
Al patrulea lot, ca şi primul, atribuit companiei austriece Porr
Între Tigveni şi Curtea de Argeş, lucrările pe cei 10 km sunt realizate tot de compania austriacă Porr. Aici costurile se ridică la 400 milioane de euro, iar finalizarea este prevăzută pentru 2026. Lucrările cuprind 12 poduri, pasaje şi viaducte dintre care cel mai lung va avea 630 de metri. Pentru traversarea Dealului Momaia din Argeş este prevăzută execuţia unui tunel cu o lungime de 1,35 km. Termenul contractual prevăzut în documentaţia de atribuire este 1,4 ani, iar pentru execuţie 3,8 ani.
Pe porţiunea Curtea de Argeş - Piteşti se aşteaptă muncitori asiatici
De la Curtea de Argeş la Piteşti mai există un tronson de 30 de kilometri. Constructorul, compania italiană Astaldi susţine însă că duce lipsă de muncitori pe şantier, motiv pentru care intenţionează să aducă din afară peste 1.000 de asiatici, pe lângă cei existenţi deja. Tronsonul cuprinde 13 poduri, trei pasaje, un viaduct, trei noduri rutiere (Curtea de Argeş, Băiculeşti şi Bascov), două spaţii de servicii, câte unul pe fiecare sens, două parcări de scurtă durată şi două centre de coordonare şi întreţinere, la Curtea de Argeş şi Bascov. Contractul de proiectare şi execuţie a fost câştigat în 2020, lucrările fiind demarate în toamna anului trecut.
„Nu vom circula pe A1 peste munţi mai devreme de 10 ani”
Deşi reprezentanţii Ministerului Transporturilor s-au declarat încrezători că în 2028 vom merge pe autostrada Sibiu – Piteşti, „fără să ne mai înghesuim pe Valea Oltului”, Asociaţia Pro Infrastructura, cel mai activ ONG din ţara noastră în ceea ce priveşte monitorizarea proiectelor de infrastructură, a explicat motivele pentru care crede că nu se va circula pe A1, peste munţi, în mai puţin de 10 ani.
Este vorba despre contestaţia depusă de Asocierea WeBuild - Tancrad (Astaldi) pentru licitaţia Lotului 3. O contestaţie de 141 de pagini „prin care critică vehement documentaţia tehnică pusă la dispoziţie de CNAIR şi cere suspendarea licitaţiei şi măsuri de remediere. Practic, ni se arată de ce nu vom circula pe toată autostrada Sibiu-Piteşti mai devreme de 10 ani. Ce reclamă constructorii? ”Profesionalismul” comisiei de evaluare care dă răspunsuri la cererile de clarificări în bătaie de joc, pline de truisme şi contradicţii care mai mult creează confuzie în loc să lămurească problema”.
Potrivit ONG-ului, în documentaţia CNAIR apare un foraj al unui lac care în realitate se află la 30 km distanţă faţă de traseu, iar în locul unui studiu geotehnic este oferită o copertă. În plus, studiul de fezabilitate al unui tunel, Poiana, lung de 1,7 km, prevede doar două foraje, în capete, la o adâncime de 18 metri, deşi „autostrada străbate muntele la sub 100 metri, iar normativul cere nouă foraje, minimum”.
Răspunsurile CNAIR sunt catalogate, prin urmare, drept „grave abateri de la normative” şi aberante, motiv pentru care constructorii, mai spun cei de la Pro Infrastructura, s-au văzut nevoiţi să ridice preţurile pentru a-şi acoperi riscurile.
„Cine câştigă contractul, într-un final, îşi asumă aceste riscuri şi de multe ori apar situaţii neprevăzute în teren care blochează execuţia sau chiar duc la reziliere şi amână inaugurarea cu ani întregi, adunând costuri suplimentare şi celebrele claim-uri (revendicări) de sute de milioane de euro” au mai comentat reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructura motivul pentru care a fost contestată licitaţia tronsonului 3 al autostrăzii Sibiu - Piteşti.
Vă mai recomandăm şi:
Oraşul din România catalogat de o vloggeriţă britanică drept „The most unique city in Europe“ VIDEO
Nou scandal pentru Autostrada Sibiu - Piteşti: Licitaţia pentru secţiunea 3 ar putea fi suspendată
Se încarcă comentariile...
