Provocarea unui cercetător român: promovarea internaţională a istoriei literaturii române cu 1,5 milioane de euro

Provocarea unui cercetător român: promovarea internaţională a istoriei literaturii române cu 1,5 milioane de euro

Cercetătorul român prof univ dr Andrei Terian Dan de la Universitatea Lucian Blaga Sibiu coordonatorul proiectului TRANSHIROL = O istorie transnaţională a literaturii române Foto Turnu Sfatului

Un profesor universitar a strâns în jurul său un nucleu de cercetători cu ajutorul cărora intenţionează să realizeze şi să promoveze internaţional o nouă istorie a literaturii române.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un proiect grandios, care a câştigat un grant de 1,5 milioane de euro din partea Consiliului European pentru Cercetare şi care îşi propune, pe lângă volumul în limba engleză a unei „Istorii transnaţionale a literaturii române” şi amenajarea, în premieră în România, a unui laborator digital de Istorie literară, formarea în spirit european a următoarei generaţii de filologi, dar şi stabilirea unei reţele vaste de specialişti în literatura română din întreaga lume, printre altele. 
„Istoria transnaţională” va reprezenta „manualul de căpătâi” pentru „predarea şi înţelegerea literaturii române” în toate universităţile din lume în care se predă limba şi literatura română. 
 
Proiectul TRANSHIROL se va derula pe perioada a cinci ani, iar în realizarea lui au fost angrenaţi 20 de cercetători din ţară şi străinătate, care vor demonstra că literatura română a avut întotdeauna un caracter internaţional, fiind conectată de-a lungul evoluţiei sale la diverse reţele şi comunităţi care depăşesc frontierele etnice, geografice şi lingvistice consacrate.
 
Aproximativ jumătate din fondurile obţinute vor fi folosite pentru salariile cercetătorilor (inclusiv aproape jumătate dintre acestea care vor merge către statul român), iar de restul se vor publica articole, organiza conferinţe şi alte activităţi conexe şi se va dota laboratorul.
 

De la teza de doctorat, la cel mai grandios proiect 

 
Prof. univ. dr. Andrei Terian - Dan, de 41 de ani, din Sibiu, prorector la Universitatea Lucian Blaga, este unul dintre cercetătorii români care a reuşit să facă performanţă internaţională graţie proiectelor derulate pe baza granturilor câştigate. „La început a fost un fel de dragoste de-a sila, pentru că la sfârşitul anilor 2000 tocmai îmi publicasem teza de doctorat, o carte de aproape 800 de pagini despre criticul George Călinescu cu care am avut un succes neaşteptat în România. Am luat aproape toate premiile importante din lumea literară, s-a descris despre ea în toate revistele marcante. Afirmarea pe plan internaţional, însă, reprezenta un lucru nebulos pentru mine. Or, primul proiect şi următoarele m-au forţat, ca şi pe alţii din generaţia mea, să merg în direcţia aceea şi să realizez treptat că reuşita internaţională este dificilă, competiţia este foarte mare, dar în acelaşi timp nu reprezintă un lucru inaccesibil”, a mărturisit profesorul în cadrul unui vast interviu acordat unui reporter „Adevărul”.
 
Profesorul sibian va coordona echipa celui de-al patrulea proiect al său. Predă de mai bine de două decenii, este critic literar, se ocupă de cercetare academică şi pune pasiune în tot ceea ce face. 
„A fost o mică revelaţie, la primul proiect, să-i descopăr pe vecinii noştri din Europa de Est: Slovacia, Ungaria, Slovenia, Estonia şi alte ţări în care am mai fost şi pe care noi multă vreme le-am privit cu o anumită superioritate, în sensul că nu merita să ne comparăm cu ele. Mentalitatea dominantă era că, dacă nu te compari cu Anglia, Franţa sau Germania, atunci nu are rost să te compari cu nimeni. Dar lucrurile nu stau chiar aşa. Totul se construieşte cu răbdare. Eu am continuat să aplic şi să câştig proiecte. Datorită acestora, am avut ocazia să-i cunosc pe unii dintre cei mai renumiţi specialişti din domeniul studiilor literare”, descrie cercetătorul modul firesc în care fiecare proiect a venit ca o completare a celui precedent.
 
„Eu văd cercetarea ca pe o vocaţie, la fel ca şi critica literară în general. M-am gândit întotdeauna ce voi face mai departe, deci primul gând după ce am câştigat un proiect, a fost: «Bun, şi ce mai urmează după ce îl voi termina?». La modul ideal, studiul literaturii, cercetarea, cunoaşterea în general reprezintă o călătorie continuă în care partea frumoasă este că nu ştii care va fi destinaţia finală, dar descoperi mereu lucruri fabuloase de-a lungul călătoriei”.
 

„Interes real pe plan internaţional faţă de literatura română” 

 
Cercetătorul ne-a mărturisit că afirmarea pe plan internaţional, scriind despre literatura română, a reprezentat un pariu cu sine şi că specialiştii români sunt văzuţi ca nişte competitori redutabili în afara graniţelor ţării, în ciuda faptului că se cunosc deocamdată prea puţine lucruri despre domeniul lor: „Cred că noi avem în România nişte resurse intelectuale fabuloase. Încă le avem, lăsând la o parte oamenii care au plecat în afară: nici cu ce a rămas nu ar trebui să ne fie ruşine. Dimpotrivă, cred că România poate fi ultracompetitivă la nivel internaţional. Dar, de multe ori, este aici o problemă de mentalitate, de blocaje instituţionale, de prejudecăţi şi aşa mai departe. Sunt mult critici români importanţi care s-au stabilit la universităţi din străinătate şi au avut succes studiint alte literaturi, dar unul dintre pariurile mele a fost să reuşesc să mă afirm pe plan internaţional scriind despre literatura română. Ceea ce este un lucru destul de greu, în primul rând pentru că foarte puţine dintre operele literaturii n sunt încă traduse şi intrate într-un circuit internaţional, în sensul că fie nu sunt traduse în engleză (care, în momentul de faţă, este limba numărul unu şi a cercetării şi a comunicării), fie au apărut la edituri mici, fie au apărut trunchiate, fie sunt traducerile proaste şi aşa mai departe”.
 
Acesta este motivul, consideră cercetătorul din Sibiu, care ne împiedică să ne afirmăm ca literatură pe plan internaţional. „Unul dintre cele mai interesante lucruri pe care le-am auzit în Estonia sau Slovenia, şi chiar în Portugalia, este că avem „o literatură aşa de mare!”. Am rămas foarte surprins. Deci este o problemă de percepţie”, recunoaşte profesorul amuzat.
 
Cu această ocazie a aflat şi că „există un interes real pe plan internaţional faţă de literatura română, nu doar din partea celor care, să zicem, sunt ”mai mici decât noi”, dar şi la nivelul Statelor Unite, al Marii Britanii şi al altor culturi, cu medii intelectuale puternice, pentru că, în momentul de faţă, una dintre tendinţele dominante la nivel mondial este aceea că majoritatea cercetătorilor din studiile literare îşi dau seama că atunci când vorbesc despre literatură nu este normal să se refere doar la două-trei literaturi (engleză, germană şi franceză) şi că de multe ori inovaţiile, revoluţiile, iniţiativele noi vin din literaturile periferice, lucru valabil şi în critica literară”.          
 

«Nucleul de excelenţă» de la Universitatea „Lucian Blaga”

 
Echipa proiectului este formată din cercetători din toată ţara: Bucureşti, Cluj, Iaşi, dar „vom avea printre noi şi un teoretician extrem de experimentat, din SUA, pe prof. Christian Moraru de la University of North Carolina”. „Oricum, pe durata proiectului, toată echipa va lucra pentru Universitatea Lucian Blaga”, mai aflăm de la coordonatorul proiectului. 
 
„Am avut şi norocul să mi se lege proiectele între ele şi să mă dezvolt nu numai eu, ci şi un grup de colegi foarte buni şi foarte competitivi, împreună cu care eu am reuşit să construim un «nucleu de excelenţă» la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu”, ne mai dezvăluie cercetătorul sibian, care recunoaşte şi că adoră competiţia: „Haideţi să nu ne mai certăm între noi pe mize meschine şi să ieşim afară, avem cu cine concura pe plan internaţional, chiar dacă este mult mai greu. Ideea este să reuşim să construim grupuri în România care să poată colabora şi construi: aşa vom vom avea toţi de câştigat şi vom fi competitivi şi pe plan internaţional. Cam asta este «filosofia» pe care am încercat să o pun în practică în ultimii ani”. 
 
Istoria transnaţională - o nouă istorie a literaturii române dedicată special pentru promovarea acestui domeniu în afara graniţelor ţării - va avea darul nu doar a se preda ca materie, ci şi de a constitui şi o reţea de specialişti la nivel internaţional: „În momentul de faţă există peste 100 de universităţi mari din lume, de la Columbia din New York, Oxford, Beijing, New Delhi în care se predă limba şi literatura română. Dar, din păcate, aceste entităţi nu comunică întotdeauna, iar când o fac comunică prin Institutul Limbii Române, dar eu cred că se poate face mai mult, mai ales pe partea de promovare şi cercetare”.
 
Lucrarea, accesibilă tuturor când va intra în perioada de „arhivare”
 
Proiectul românesc de 1,5 milioane de euro, cum spuneam, nu se va reduce doar la scrierea unui volum: „Acesta este ţinta finală a proiectului, dar până acolo vor mai fi multe de făcut”. Printre acestea nu se află însă şi redactarea lucrării în limba română. Iar motivul ni-l dezvăluie tot cercetătorul sibian: „Dacă vrem să promovăm literatura română în străinătate, nu vrem să întoarcem spatele românilor, pentru că în ultimă instanţă, ei sunt principalii cititori, consumatori şi comentatori de literară română”, recunoaşte acesta. 
 
„Aici apare, însă, o problemă de perspectivă, pentru că într-un fel scriem atunci când ne adresăm publicului românesc şi în alt fel atunci când ne adresăm unui public străin. Unui român nu trebuie să-i mai explici cine au fost Eminescu, Arghezi sau Rebreanu. Însă atunci când doreşti să convingi pe cineva din afară că literatura ta este interesantă şi că merită să investească în ea timp, energie şi fonduri, ca s-o cunoască şi, de ce nu?, ca să o traducă, atunci trebuie să o iei de multe ori de la zero şi să-i spui toată povestea”. 
 
Deocamdată, se mizează pe capacitatea publicului românesc de a citi în limbi străine, fiindcă abia după o anumită perioadă rezultatele cercetătorilor vor intra în perioada „de arhivare” şi vor putea fi accesibile gratuit. 
 
„Problema este, însă, că, pentru a te adresa cititorului român, trebuie să scrii o altă carte. Practic, va trebui să facem un nou volum”, ne explică cercetătorul. 
 

Legătura cu celelalte istorii şi cum se vinde literatura peste hotare

 
Există o mare diferenţă între proiectul aflat în derulare şi ce a apărut până acum. Dar ca să înţelegem în ce constă aceasta, am dorit să aflăm cum a început povestea: „Proiectul a plecat de la una dintre marile probleme legate de cunoaşterea literaturii române în străinătate: pe lângă problemele de traducere era vorba despre absenţa unui fundal, a unui context. Noi am vrut să oferim, printre altele, unui public străin o hartă pe care să plaseze literatura română. Numeroşi intelectuali străini îi cunosc pe Cioran sau pe Cărtărescu, dar important este să afle că aceştia nu au venit din neant şi că există în literatura română şi alţi autori importanţi şi alte fenomene pe care merită să le cunoască şi despre care merită să le vorbească altora”. 
 
Istoria transnaţională a literaturii române la care se lucrează astăzi, chiar dacă are puncte comune cu celelalte istorii scrise pe această temă, precum cea a lui George Călinescu, reprezintă o cu totul altă lucrare, al cărei scop principal este de a promova literatura română la nivel internaţional: „Pe scurt, premisa de la care a pornit totul şi pe care am dezvoltat-o şi în volumul meu «Critica de export» este că una este să scrii pentru publicul din limba ta şi alta pentru un public străin. Poţi să descoperi lucrul cel mai minunat, inovator, relevant cu putinţă, dar, dacă nu iei în calcul şi cititorul căruia i te adresezi, nu poţi să i-l vinzi. Trebuie să ne orientăm pragmatic şi să înţelegem că, dacă vrem să vindem literatura română peste hotare, trebuie să cunoaştem piaţa spre care ne orientăm, trebuie să ne conformăm regulilor ei. Există mai multe literaturi române: una aşa cum o vedem noi românii, una cum se vede din Franţa, alta cum o văd cehii... Aceste literaturi nu sunt identice, dar asta nu face decât să îmbogăţească literatura noastră, să arate că există mai multe faţete şi că fiecare cultură îşi selectează valorile după cum le consideră compatibile cu profilul ei”. 
 

Literatura română, o „metropolă intersectată de căi din toate culturile lumii”

 
Lucrarea va cuprinde şi lucruri mai puţin cunoscute care, deşi s-au aflat „sub ochii noştri, nu le-am explorat destul, din diverse motive, inclusiv politice”, cum ar fi analogiile între cultura română şi culturile din America Latină, sau legăturile între proza nord- şi sud-americană şi proza rural-românească din perioada comunistă, ori imaginea românilor ca reprezentări ficţionale în diverse literaturi, după cum ne-a dezvăluit cercetătorul român. 
 
În cadrul proiectului au fost delimitate patru epoci literare şi patru dimensiuni ale analizei, de la instituţii la genuri literare şi de la traduceri la reprezentări ficţionale. 
 
„Ne aflăm într-o altă vârstă istorică şi cred că modul nostru de a gândi s-a schimbat fundamental. Ceea ce vrem să arătăm prin „Istoria” noastră este că literatura română poate avea mai mult de câştigat dacă arată ceea ce are în comun cu alte literaturi decât ceea ce o separă de ele. Premisa de la care pornim este că e mai profitabil pentru literatura română ca, în loc să o descriem ca pe o insulă izolată într-un ocean, să o portretizăm ca pe o metropolă intersectată de numeroase căi de comunicaţie, un nod în care se întâlnesc drumuri pornite din toate culturile lumii. Că, practic, înţelegând literatura română, înţelegi şi o mare parte din alte literaturi ale lumii. Şi că ea este importantă nu pentru că ar fi izolată, singură, „originală”, ci pentru că este parte dintr-o reţea, din care nu poate să fie scoasă fără să distrugi întregul sistem. De aceea este importantă la nivel transnaţional, prin aceste fire care o conectează şi care ne ajută să înţelegem nişte procese de la nivel global”, mai spune prof. univ. dr. Andrei Terian – Dan. 
 

Secole de literatură, cercetate pe parcursul a cinci ani

 
Pe de altă parte, un sfert din lucrare va fi dedicat literaturii române contemporane, prin aceasta înţelegând literatura post-decembristă, dar se va cerceta istoria literaturii nu doar de la 1521 încoace, cum am fost obişnuiţi, când a apărut primul text în limba română, Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung, ci va intra mai adânc în negurile timpului, cu prudenţa de rigoare, după cum ne-a asigurat cercetătorul român. „Există planul de a coborî dincolo de pragul de la 1521. Aceasta va fi o operaţie delicată, pentru că o mare parte dintre demersurile asemănătoare care s-au făcut în această direcţie au degenerat în caricatură, adică am ajuns să-l considerăm scriitor român şi pe Ovidiu, doar pentru că a trecut pe la Tomis şi nu vrem să se repete aşa ceva”. 
 
Şi, nu în ultimul rând, lucrarea va aborda şi perspectiva identităţii culturale, pentru a putea fi înţeleşi cât mai corect ca popor: „Ca orice istorie literară, acest volum este şi un mod de a pune în discuţie o anumită identitate culturală, pentru că istoria literară ca gen tocmai din acest motiv a apărut pe la 1800: ca să se arate nu numai că o naţiune poate să scrie o literatură, dar şi că, prin intermediul acelei literaturi, putem înţelege cel mai bine naţiunea respectivă”.
 
 
Vă mai recomandăm şi:
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările