Cum foloseşte o învăţătoare robotica pentru a le preda copiilor noţiuni complicate

Cum foloseşte o învăţătoare robotica pentru a le preda copiilor noţiuni complicate

Învăţătoarea Alina Hoară FOTO Arhiva Adevărul

Alina Hoară, învăţătoare la Liceul de Artă din Sibiu, a inovat metodele de predare a materiilor la ciclul primar. Elevii săi construiesc roboţi şi se folosesc de lego pentru a învăţa calcule matematice, dar şi pentru a înţelege concepte complexe, precum cutremurele şi metamorfoza

Alina Hoară (33 de ani) este învăţătoare la Liceul de Artă din Sibiu, iar în 2019 a fost desemnată profesor MERITO, pentru eforturile şi reuşitele sale la catedră. Originară din Petroşani, a ales încă din liceu să lucreze în învăţământ, aşa că s-a înscris la cursuri de pedagogie în Târgu Jiu.

Mărturiseşte însă că nu a fost prima opţiune la acel moment, fiind atrasă mai mult de informatică, dar a urmat acest drum la insistenţele părinţilor.

Mai târziu, a hotărât să se mute la Bucureşti şi să studieze la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, de unde a obţinut şi diplomele de masterat şi doctorat. „Întotdeauna mi-a plăcut să lucrez cu copiii, dar am avut mereu o înclinaţie spre partea socială, asta însemnând cazuri sociale, copii cu dificultăţi“, spune învăţătoarea.

Câţiva ani a lucrat atât ca asistent social, cât şi ca învăţătoare, iar ulterior, a reuşit să îmbine pasiunea pentru informatică şi dragostea pentru copii. A început să predea imediat ce a împlinit 18 ani şi recunoaşte că la început îi era teamă că nu va fi luată în serios de către colegi şi părinţi.

„Un cadru didactic trebuie să aibă o intuiţie bună, să simtă elevii şi să ştie cum să le vorbească, pentru că fiecare copil are particularităţile lui. Am învăţat foarte mult de la două învăţătoare – mergeam la cursurile lor şi vedeam cum predau, cum interacţionează cu elevii. Aşa mi-am dat seama cât de important este să le oferi copiilor libertate, dar şi când să insişti să fie respectuoşi, politicoşi şi cum să ţi se adreseze.“

Trenuleţul adunării

Alina Hoară nu pune presiune pe copii în legătură cu formula de adresare, dar asta şi pentru că elevii ştiu că respectul faţă de munca ei înseamnă să vină pregătiţi la ore şi să se implice în discuţii. La clasa ei, învăţarea se face cât mai practic şi creativ cu putinţă. De pildă, pentru orele de matematică a inventat un exerciţiu interactiv şi motivaţional: trenuleţul adunării.

„Ieşim în pauză dacă trenuleţul ajunge la uşă. Pentru asta avem nevoie de răspunsuri corecte. Le pun întrebări de genul: «Cât fac 2 plus 3?», iar dacă răspund corect, trenuleţul avansează. Dacă nu ştiu, trenuleţul rămâne pe loc, iar dacă răspund greşit, trenuleţul o ia înapoi. Dacă elevii sunt în clasa a III-a sau a IV-a, le dau să facă înmulţiri şi împărţiri, pentru a-şi dezvolta metode de calcul mai rapide“, explică tânăra învăţătoare.

Învăţătorul este dirijor

Elevii învăţătoarei Hoară sunt implicaţi constant în activităţi extraşcolare, cum este clubul de robotică, iar de când orele s-au mutat în online, îşi filmează experimentele şi le explică singuri. De exemplu, la capitolul „lichide“, copiii au lucrat cu apă, ulei şi oţet şi au aflat astfel ce înseamnă densitatea, iar apoi le-au amestecat pentru a observa procesul chimic.

Totodată, elevii fac parte din procesul educaţional şi devin profesori pentru colegii lor din zone defavorizate, cărora le arată în ce constau experimentele lor. „Copiii reacţionează mult mai bine la ce vine din partea altui copil. Îşi spun: «Dacă tu ai făcut, e clar că şi eu pot»“, este de părere Alina Hoară, care consideră că rolul ei este doar de a-i dirija şi de a le pune în faţă probleme pe care să le rezolve.

Un aspect pe care învăţătoarea pune mare preţ în procesul de predare este lucrul în echipă. În plus, a observat că rezultatele sunt foarte bune când îşi grupează elevii în funcţie de pasiunile pe care le au. La limba română, o parte dintre copii trebuie să deseneze ce le transmite un anumit text, în timp ce alţii sunt provocaţi să numere toate acţiunile care apar într-un text. La lucrul individual apelează în special când copiii trebuie să-şi însuşească anumite noţiuni sau când trebuie corectaţi separat.

Roboţeii, parteneri de învăţare

Alina Hoară a găsit şi o modalitate de a introduce la clasă pasiunea ei pentru informatică. Împreună cu elevii ei, învăţătoarea construieşte roboţei care au forme de broscuţe, crocodili sau jucători de fotbal, pe care apoi îi conectează la un laptop şi îi motorizează. Roboţeii se mişcă, iar cu ajutorul lor copiii învaţă mai uşor despre concepte complexe, precum cutremurele, simţurile animalelor şi metamorfoza.

„Programăm aceşti roboţi astfel încât ei să facă acele acţiuni la care face referire textul“, explică învăţătoarea. Pentru a se perfecţiona, Alina Hoară a urmat şi un curs de formare în Bruxelles, la Agenţia Spaţială Europeană.

Acolo a lucrat cu kiturile de lego WeDo 2.0, care au o parte motorizată. Asta înseamnă o sursă electrică, un motor şi doi senzori, unul de mişcare şi unul de înclinare. Cu ajutorul lor, elevii învaţă uşor să facă adunări şi scăderi, dar şi operaţii mai complicate, cum sunt fracţiile. „Se pot programa foarte uşor, folosind un limbaj de programare vizual. E un limbaj simplu, pe care cei mici îl înţeleg foarte repede, dovadă că lucrez şi cu copii de 4 ani.“

Învăţătoarea predă cursuri de robotică şi la clasă, când programa îi permite acest lucru, în săptămânile „Şcoala Altfel“, dar mai ales la clubul educativ Ştiinţescu Hub. Ideea unui hub educaţional i-a venit din dorinţa de a înlocui clasicele laboratoare din şcoli, care de cele mai multe ori sunt şi prost dotate. Învăţătoarea are şi câteva ajutoare de nădejde: profesori, studenţi la informatică, dar şi o mamă a unui elev pasionată de robotică.

LECŢII DE INFORMATICĂ LA CICLUL PRIMAR

Lucrul cu roboţii reprezintă şi o bună ocazie pentru copii să-şi identifice şi să-şi corecteze greşelile. Învăţătoarea îi ajută să descopere ce nu au făcut bine, apoi elevii lucrează singuri cu roboţii şi îi fac să funcţioneze. Deşi face o sumedenie de lucruri minunate cu elevii săi şi este un deschizător de drumuri în ceea ce priveşte predarea roboticii în şcoli, tânăra crede totuşi că nu este suficient.

„Mă supără faptul că munca mea este doar la nivel de comunitate locală. Mă consolez cu faptul că fiecare copil pe care l-am avut la clasă sau la cursurile de robotică este o cauză câştigată. Suntem totuşi în 2021 şi la nivel de ciclu primar nu există informatică. Vrem ca elevii să scrie în Word şi să facă calcule în Excel, dar când îi învăţăm să facă aceste lucruri? Informatica ar trebui introdusă măcar ca materie opţională, dacă nu ca materie de bază, ţinând cont că toţi utilizăm tablete, telefoane şi calculatoare şi avem nevoie de aceste informaţii“, consideră învăţătoarea Alina Hoară.

Premiaţi pentru o machetă cu o navă cosmică

În februarie 2019, Alina Hoară a participat împreună cu şase copii pasionaţi de robotică la „Mission Moon“, o competiţie naţională de lego pentru juniori. Elevii săi au realizat o machetă cu o navă cosmică şi au născocit o poveste cu drumul copiilor până la Lună. Juriul a fost impresionat şi le-a acordat premiul întâi. Acest lucru a impulsionat-o şi, până în prezent, a reuşit să facă rost de bani din donaţii pentru achiziţia a 20 de kituri de robotică, iar elevii săi pot lucra acum individual cu roboţi.

„Noi nu mai vorbim de obiective în procesul educaţional, ci de competenţe. Or, nu-i poţi forma o competenţă unui copil decât dacă îl şi pui să facă ceva, să transfere conţinutul ştiinţific în practică. Robotica le dă această şansă. Plecând de la un text literar sau o problemă, punem totul în aplicare prin intermediul roboticii. Le vorbesc despre cutremure, iar cu ajutorul roboţilor putem face o platformă de testare a clădirilor, ca să vedem cât de rezistente sunt la seisme. Vorbim, de asemenea, despre metamorfoză. Prin intermediul roboţilor au văzut cum evoluează un mormoloc“, explică Alina Hoară. (AUTOR: VALENTIN TRUFAŞU)

Vă recomandăm şi:

Profesoara care şi-a transformat casa în şcoală. „Învăţarea este emoţie, este mentorat şi să ai pe cineva alături”

Învăţătoarea de la sat care face tot timpul „şcoală altfel”: predă nonconformist, prin jocuri şi cântece

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările