Misteriosul cavaler cu lance, ascuns de 2.000 de ani la cea mai aspră sihăstrie din România

Misteriosul cavaler cu
lance, ascuns de 2.000 de ani la cea mai aspră sihăstrie din România

Desenul este vechi de aproape 2.000 de ani FOTO: Cristian Cocea

Aflată la 22 de kilometri de oraşul Câmpulung Muscel, la o altitudine de 880 de metri şi considerată cea mai aspră sihăstrie românească, Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă are pe unul dintre pereţii săi un neobişnuit desen cu un cavaler cu lance. Desenul are aproape 2.000 de ani vechime.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mănăstirea Negru Vodă seamănă cu Schitul Meteora din Grecia, iar alimentele, materialele şi apa se transportă până acolo cu un funicular.

Pelerinii care se încumetă să urce o oră pe drumul abrupt până Mănăstirea Negru Vodă de la Cetăţeni vor avea surpriza să descopere în peretele pietros al mănăstirii rupestre un desen schematic, ce înfăţişează un cavaler cu lance. Un alt călăreţ, mult mai şters, poate fi identificat pe o stâncă de la poalele dealului pe care se află mănăstirea.

După cum precizează Cristian Cocea, directorul Direcţiei Judeţene Argeş pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu, ”Legenda locului spune că schitul ar fi fost ctitorit de Negru Vodă, în timpul năvălirilor tătare din secolul al XIV-lea, însă arheologii au găsit urme mult mai vechi – o cetate de pămînt hallstatiană, precum şi un mormânt de incineraţie trac. Revenind la desen, acesta este asimilat reprezentărilor de tip “Călăreţul trac”, extrem de răspândite la nordul şi la sudul Dunării.

Marele popor trac, de origine indo-europeană, despre care se poate vorbi cu mult înaintea primului mileniu î.Hr., ocupa un areal ce se întindea de la Adriatica până la Marea Baltică, departe spre zona Iran-India de astăzi.

Consultând informaţiile oferite de scriitorii antici, analizînd tezaurul folcloric al actualelor popoare care trăiesc pe fostul teritoriu trac şi identificînd cuvinte ce supravieţuiesc în limbile moderne, istoricii sunt de părere că tracii erau politeişti. Divinitatea supremă, pomenită şi în Dialogurile lui Platon, era grafiată de greci ca Salmoxis, Zalmoxis sau Zamolxis. Aceiaşi traci îi mai spuneau Gebeleizis. 

Nu există vreo reprezentare vizuală a Marelui Zeu, aşa cum nu există o scriere fonetică tracă. Probabil că tracii foloseau un sistem de grafeme simbolice, un sistem hieroglific, însă textele păstrate sunt foarte rare. Drept urmare, numeroşi istorici cred că este posibil ca tracii să fi avut o interdicţie privind reprezentările vizuale şi a scrisul. Astfel, cultul lui Zalmoxis capătă caracteristicile tuturor religiilor de mistere”, spune Cristian Cocea.

Cum se leagă totuşi interdicţia reprezentărilor vizuale cu multitudinea reprezentărilor “Călăreţului trac”?

Conform lui Cristian Cocea, această divinitate apare mult mai târziu, în primele trei secole după Hristos, sub influenţă elenistică. Figură mitică “postclasică”, acesta a fost întâlnit mai întâi la tracii de sud, după aceea şi la nordul Dunării. Au fost descoperite sute de reprezentări, pe stele funerare, în basoreliefuri, unele de zeci de metri pătraţi, precum celebrul “Călăreţ de la Madara”, în Bulgaria de astăzi.

În Dobrogea, aceste reprezentări au fost găsite la Histria – una dintre ele a fost adusă în Argeş de familia Brătianu, găsindu-se în prezent zidită în faţada Vilei Florica. Călăreţul este reprezentat în mişcare sau repaus. Uneori tânărul vânează un mistreţ cu lancea, alteori ţine o cupă în mîna dreaptă.

”Analizând epitetele sau numele date Cavalerului Trac (“Marele”, „Puternicul”, „Vătaful”, „Stăpânul”), precum şi simbolurile ce îl înconjoară în reprezentări, se conturează ipoteza că este vorba cu un zeu al vegetaţiei, asociat reînvierii naturii, luminii solare şi practicilor agricole“, precizează Cristian Cocea, directorul Direcţiei Judeţene Argeş pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu.

Vă mai recomandăm şi:

De ce Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă este supranumită „Meteora României“. Miracole ale creştinătăţii produse aici

Misterul picturilor deocheate, cu Adam şi Eva, dintr-o biserică ortodoxă. „Mama tuturor oamenilor e blondă şi sexy”

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările