Istoric renumit despre contestatarii „Experimentului Piteşti“: „Injuriile nu au ce căuta în vocabularul unui istoric cinstit“

Istoric renumit despre contestatarii „Experimentului
Piteşti“: „Injuriile nu au ce căuta în vocabularul unui istoric
cinstit“

Mihai Demetriade şi Mădălin Hodor au stârnit o adevărată furtună după ce au negat Experimentul Piteşti. „Adevărul“ a stat de vorbă pe această temă cu apreciatul profesor britanic Dennis Deletant, cu expertul francez în istoria comunismului Stephane Courtois şi cu expertul IICCMER Clara Mareş.

Săptămâna trecută, după declaraţiile a doi istorici CNSAS, Mihai Demetriade şi Mădălin Hodor, mii de reacţii virulente au apărut în mediul online. Concret, Mihai Demetriade a spus într-un interviu la RFI legat de Experimentul Piteşti că cercetarea de arhivă arată că „nu este foarte sigur că victimele au fost victime până la capăt“.

„Explicaţia pedagogică este asta: că a existat un actor represiv, şi anume Securitatea, care a pus în scenă experimentul ăsta pedagogic, care a avut nişte victime. Asta este o lectură foarte comodă simbolic, pentru că avem identificaţi represorii, avem identificată metoda şi avem identificate victimile. Iar cercetarea de arhivă dovedeşte că nu e foarte sigur că, de pildă, victimele au fost victime până la capăt. Deci complicitatea lor cu experimentul e cu mult mai subtilă şi mai adâncă“, a spus Demetriade.

Într-un studiu privind activitatea Securităţii în închisorile comuniste, studiu publicat în Caietele CNSAS, Mihai Demetriade mai susţine că violenţele din timpul regimului comunist desfăşurate în închisoarea de la Piteşti nu au făcut parte dintr-un experiment pus la cale de către Securitate, aşa cum literatura de specialitate şi sute de istorici au prezentat după 1989, ci că ar fi fost rezultatul unor reglări de conturi între diferite grupări ale Mişcării Legionare.

Luându-i apărarea colegului său, istoricul Mădălin Hodor a scris pe Facebook că cei torturaţi în cadrul Experimentului Piteşti erau doar ”nişte c...ţi cu ochi care se torturau între ei pentru un blid în plus”.

Profesorul Dennis Deletant critică ferm afirmaţiile celor doi cercetători CNSAS

Ce spune istoricul Dennis Deletant

Unul dintre cei mai apreciaţi istorici contemporani la nivel mondial, profesor la prestigioasa Universitate Georgetown din Washington, autor a mai multor cărţi despre istoria românilor, profesorul Dennis Deletant a comentat pentru Adevărul afirmaţiile făcute de Mihai Demetriade şi Mădălin Hodor cu referire la Experimentul Piteşti.

„Subiectul Experimentului Pitesti cere o analiză obiectivă bazată pe cercetări serioase de arhivă. Injuriile lansate recent nu fac decât să dezonoreze victimele crimelor odioase săvârşite şi nu au ce căuta în vocabularul unui istoric cinstit”, spune profesorul Dennis Deletant.

Stephane Courtois: „Aceşti pseudoistorici au uitat că mulţi deţinuţi au murit sub tortură“

Istoric şi profesor la Institutul Catolic de Studii Superioare (ICES) din La Roche-sur-Yon (Franţa), Stephane Courtois este expert în istoria comunismului. În 1997 a coordonat volumul „Cartea neagră a comunismului”, un best-seller internaţional tradus în 25 de limbi.

Iată ce ne-a declarat Stephane Courtois referitor la afirmaţiile celor doi istorici de la CNSAS: „Sunt consternat şi indignat. Aceşti pseudoistorici au uitat fără îndoială că mai mulţi dintre acei deţinuţi au murit sub tortură. Cred că este total dezonorant pentru un «istoric» care nu a suferit vreodată tortură fizică şi psihică împinsă la maximum, ca la Piteşti, să arunce oprobriul asupra unor oameni care erau dărâmaţi fizic şi psihic“.

Reputatul istoric menţionează că faptul că acei oameni erau studenţi naţionalişti sau foşti legionari „nu schimbă cu nimic datele, pentru că Nikolski şi Ţurcanu căutau clar să îi zdrobească pentru a-i face apoi să se pună în slujba regimului comunist“.

„ Acei doi «istorici» români reproşează deţinuţilor de la Piteşti că s-au supus pentru o bucată de pâine. Dar câte sute de mii de «eroici» comunişti români s-au prostituat, fără să fie torturaţi, pentru un post şi un salariu bun, pentru un apartament sau o casă furate de la proprietarii de drept? Nu e bizar ca un istoric francez să fie informat mai bine asupra Experimentului Piteşti decât un «istoric» român? E inacceptabil ca la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului şi a lui Ceauşescu nişte pseudoistorici să manifeste atât de deschis tendinţe de negaţionism“, mai spune apreciatul istoric francez.

Expert IICCMER: „La Piteşti victimele nu erau oameni liberi care puteau refuza“

Clara Mareş, expert în cadrul IICCMER, a declarat pentru „Adevărul“ că raportarea lui Mihai Demetriade i se pare „unidirecţională, deci lipsită de toate datele pentru a contura o imagine de ansamblu coerentă“.

„Sunt nenumărate aspecte ce pot fi şi vor fi reconsiderate în scrierea istoriei perioadei comuniste. Multitudinea de aspecte poate conduce la concluzii complet diferite. Însă nu a fost cazul în ce priveşte Experimentul Piteşti. Expertiza pe subiect a condus la aproximativ aceleaşi concluzii având în centru acţiunea intenţionată a statului comunist“, afirmă Clara Mareş.

Referindu-se la afirmaţia lui Demetriade potrivit căreia „cercetarea de arhivă arată că nu este foarte sigur că victimele au fost victime până la capăt“, Clara Mareş spune că i se par greşite atât exprimarea, cât şi abordarea. „Victima e ... victimă, victima e o persoană căreia i s-a întâmplat un abuz, iar la Piteşti victimele nu erau oameni liberi care puteau refuza, care puteau lupta cu situaţia creată. Studenţii erau închişi, iar reeducatorii lor, şi ei închişi, au fost dotaţi cu bâte şi cu libertatea de a acţiona. Cum s-ar putea face aceasta fără complicitatea administraţiei?! Apoi, câtă bătaie poate îndura cineva? Câtă umilinţă, câtă durere? E cineva în măsură să spună unde este limita?!“, spune Mareş.

„Sunt bulversată complet de vulgaritatea excesivă“

Clara Mareş a comentat şi afirmaţia istoricului Mădălin Hodor, care a scris pe Facebook că cei torturaţi în cadrul Experimentului Piteşti erau doar „nişte c...ţi cu ochi care se torturau între ei pentru un blid în plus“: „Sunt bulversată complet de vulgaritatea excesivă. Cum poate califica cineva, oricine ar fi el, un om în asemenea termeni?! Respectul pentru viaţa umană, pentru individ şi drepturile sale este terenul comun pe care s-a construit Europa. Oare o opţiune politică, chiar condamnabilă, atunci şi acum, ne dă dreptul de a dispune de conştiinţele acelor actori? Pentru că Piteştiul a fost despre a renega total cine erai, în ce credeai şi pentru ce merita să lupţi“.

Despre Experimentul Piteşti

Între 1949 şi 1951, la închisoarea Piteşti s-a desfăşurat Experimentul Piteşti, considerat a fi cel mai mare şi cel mai intensiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul comunist. Iar dintre miile de oameni care au trecut prin Experimentul Piteşti, astăzi mai sunt încă în viaţă mai puţin de zece.

Scriitorul Aleksandr Soljeniţîn - laureat al Premiului Nobel pentru literatură - considera că experimentul de la Piteşti a fost „cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane“, iar istoricul François Furet, membru al Academiei Franceze, a considerat „Fenomenul Piteşti“ „una dintre cele mai cumplite experienţe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastră“.

Doisprezece tineri au murit în cadrul Experimentului Piteşti şi câteva mii au fost schingiuiţi. Sute de foşti deţinuţi au rămas cu traume psihice sau fizice pe viaţă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: