FOTO Dinastia Vorel: trei generaţii de farmacişti care au fabricat pentru prima dată medicamente naturiste în România

FOTO Dinastia Vorel: trei generaţii de farmacişti care au fabricat pentru prima dată medicamente naturiste în România

Anton (stânga), Lascăr şi fiul său Constantin Vorel (dreapta), dinastia vestiţilor farmacişti din Piatra Neamţ FOTO Adevărul

Pionierii „Farmaciei Verzi” din România, Anton Vorel şi urmaşii săi Lascăr (fiul), Constantin şi Teodor (nepoţii) au dezvoltat la Piatra Neamţ în decursul unui secol o industrie performantă a medicamentelor şi produselor din plante medicinale.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deschizător de drumuri pentru ceea ce numim astăzi produse naturiste a fost Anton Vorel, un tehnician farmacist a cărui prezenţă la Piatra Neamţ este atestată documentar din anul 1823. Născut în 1792, Anton Vorel a ajuns pe aceste meleaguri din Boemia (azi Cehia) unde familia emigrase într-o localitate de lângă Praga. Cunoştinţele în domeniu le-a deprins de la fratele său, Carol, care era farmacist la Fălticeni, apoi a lucrat câţiva ani la o farmacie din Roman.

Pe 26 mai 1825, domnitorul Ioan Sandu Sturza, prin hrisov domnesc, îi acorda spiţerului Anton Vorel dreptul de a deschide o spiţerie în Târgul Pietrei, pentru „obşteasca înlesnire în treaba medicilor”. Documentul, scris cu roşu şi cu sigiliul domnesc este păstrat la loc de cinste în sediul societăţii Plantavorel Piatra Neamţ.

Şase ani mai târziu, Anton Vorel s-a stabilit în târgul Pietrii unde a cumpărat o spiţerie care se va numi Spiţeria Vorel.

„În Piatra activau 3 medici -  I.Caramelli, I.Sandelca şi I.Ghering. Bolnavii erau îngrijiţi şi în mănăstirile din jur, cu mijloacele empirice existente la acea oră”, spune dr.Hannelore Müller, medic specialist medicină generală, într-o monografie dedicată Laboratorului Vorel.

Activitatea spiţeriei s-a făcut remarcată prin trei preparate de uz uman sau veterinar realizate în acea perioadă de Anton Vorel. Produsele erau căutate mai ales că la jumătatea secolului XIX populaţia a trebuit să facă faţă la două epidemii de holeră.

Lascăr Vorel, „magistru în farmacie”

Lascăr Vorel, fiul lui Anton Vorel, s-a născut pe 25 ianuarie 1851. A preluat de la tatăl său misiunea de a-i dezvolta munca, îndrumat fiind de unchiul său, Carol, farmacistul din Fălticeni, care administra afecerea după moartea lui Anton Vorel (1860).

Lascăr a absolvit şcoala de farmacie din Viena (1874), cu titlu de „magistru în farmacie”, apoi a fost ucenic la Lvov. În 1878 s-a stabilit la Piatra Neamţ şi a preluat Laboratorul şi Farmacia Vorel. În anul 1883, Lascăr Vorel a devenit furnizor al curţii regale. El a obţinut brevetul de furnizor al Curţii Regale, farmacia numindu-se Farmacia Regală Vorel.

 
Foto

 

Tot atunci, farmacia Vorel s-a mutat în localul în care funcţionează şi astăzi (Plantavorel). Lascăr a murit la vârsta de 51 de ani, farmacia fiind condusã în continuare de soţia sa, Julieta Vorel.

Lascăr Vorel era un intelectual de vază al oraşului, activând în cadrul Societăţii Ştiinţifice şi literare „Gheorghe Asachi” din Piatra Neamţ, unde a conferenţiat despre „Omul şi umanitatea” şi despre „Aerul atmosferic şi rolul său chimic asupra organismului nostru”. Este autorul unei compoziţii muzicale intitulate „Olimpia”.

„Ca om de cultură aleasă şi farmacist de renume naţional şi European, Lascăr Vorel s-a implicat în viaţa şi treburile oraşului, fiind ales de mai multe opri consilier şi ajutor de primar, aducându-şi astfel contribuţia la dezvoltarea edilitară şi culturală a oraşului Piatra Neamţ. A fost preocupat de înfrumuseţarea oraşului şi declararea sa ca staţiune baleno-climaterică”, spune profesorul Constantin Prangati.

Constantin Vorel, as în industria farmaceutică naturistă  

Moştenirea familiei Vorel a fost perfecţionată de fraţii Constantin şi Teodor, doi dintre fiii lui Lascăr Vorel. De numele lui Constantin Vorel (născut în 1884, la Piatra Neamţ) se leagă procesul de extindere şi modernizare a Farmaciei Vorel, după ce, în 1910 a înfiinţat Laboratorul, considerat cel mai modern din România.

În 1937, Constantin Vorel a ridicat o construcţie unde a extins capacitatea de prelucrare a plantelor medicinale şi a farmaciei. Înainte de al doilea război mondial, lucrau aici peste 100 de muncitori, tehnicieni şi farmacişti, mulţi de naţionalitate străină: austrieci, germani şi evrei.

Laboratorul Vorel în perioada interbelică (FOTO arhiva personală Elena Ionescu):

„Constantin Vorel a pus un accent deosebit şi pe latura de popularizare a cunoştinţelor medico-farmaceutice, împletite cu reclama pentru produsele sale. Încă din 1915 a început să publice sute de broşuri <Cartea sănătăţii>, reclame pentru <Reumasol>, pentru <Crema Adelina>, <Arta de a fi frumoasă>. Scrise într-un limbaj uşor de înţeles pentru publicul larg, oferea informaţii despre <Cum putem scăpa de anemie (lipsă de sânge)>, <Cura de îngrăşare şi de slăbire>, <Tămăduirea cu ajutorul plantelor de leac>”, mai precizează dr.Hannelore Müller.

Vorel - Farmacia Casei Regale

Într-un inventar din 1915 apăreau ca „preparate Vorel”: Ceaiul Carpaţilor, Bomboane pectorale (preparate de Lascăr Vorel în 1883), Siropul Carpaţilor, Reumasol, Nervodent, Balsam tolu (preparat cu acţiune expectorantă şi calmantă), Crema Adelina, Cascara Vorel, Vin Vorel, Antinevralgic Vorel, Nevrostenin, Urotisone, Nasolin, Pinozon, Excipient sirupos (utilizat ca stimulent nervos şi în oboseală).

Broşură editată în vremea lui Constantin Vorel:  

„Laboratorul producea peste 60 de medicamente, exclusiv pe bază de plante, autorizate de Ministerul Sănătăţii şi exportate în Canada, SUA, Africa, Grecia. Era numită şi Farmacia Casei Regale. Regele Mihai, care a venit de Paşti la Techirghiol, a văzut produsele Plantavorel cu care se fac tratamente acolo şi-a adus aminte ca şi Majestatea Sa a urmat tratamente cu aceste produse şi că sunt foarte bune”, povestea Mia Vorel, fiica lui Teodor, într-un interviu acordat în urmă cu câţiva ani revistei Formula AS.

În 1916, laboratorul era condus de Constantin Vorel, iar farmacia de V.Zachman. În anul 1927 firma purta denumirea „Farmacia Vorel - Laborator chimico-farmaceutic”.

„Constantin Vorel a întreţinut legături comerciale şi ştiinţifice cu numeroase firme din ţară şi străinătate. Avea legături cu firma Bayer, cu BASF din Elveţia, şi avea zeci de firme partenere din Europa, America şi Asia”, spune dr. ing. Elena Ionescu, directorul general al societăţii Plantavorel, firmă ce duce mai departe moştenirea şi tradiţia dinastiei Vorel.
 
Comuniştii au mutat utilajele pentru Antibiotica Iaşi

În 1944, laboratorul Vorel s-a refugiat la Braşov timp de doi ani, după care a fost  readus la Piatra Neamţ. În 1949, farmacia şi laboratorul Vorel sunt naţionalizate de comunişti, laboratorul devenind Fabrica de Medicamente nr.17 Piatra Neamţ, care comasată apoi cu Laboratorul „Racoviţă” din Iaşi a constituit nucleul Fabricii de Antibiotice din Iaşi.

„La puţin timp după naţionalizare, comuniştii au închis laboratoarele şi farmaciile, au distrus tot, au ars toată arhiva, biblioteca, iar utilajele au fost duse la Iaşi. Cu ele s-a pornit în ‘64-‘65 prima secţie de la Antibiotica Iaşi. Aici nu a ramas nimic, s-a închis totul”, îşi amintea Mia Vorel.

Tot comuniştii au încercat să repare mai târziu nedreptatea făcută şi 1983 este anul în care s-a semnat al doilea act de naştere a vestitelor „Laboratoare Vorel”, continuând tradiţia valorificarii „aurului verde” prin înfiinţarea laboratorului Plantavorel.

Clădirea Plantavorel, firma care continuă tradiţia farmaciştilor Vorel (FOTO Florin Jbanca):

„În 1989, în România, singurul producător de medicamente din plante era Plantavorel Piatra Neamţ. Pe piaţă mai erau Plafar - producător de ceaiuri din plante şi Fares Orăştie care producea ceaiuri şi uleiuri volatile din plante”, spune cu mândire directorul general al Plantavorel, Elena Ionescu.

Vă mai recomandăm:

FOTO Povestea artistei Iulia Hălăucescu. „Doamna acuarelei româneşti” a pictat epopeea barajului de la Bicaz


 

Anton Vorel (1792-1860) a deschis Spiţeria Vorel în târgul Pietrei în anul 1831 FOTO arhiva personală Elena Ionescu

Imagini din aceeasi galerie
  • Anton Vorel (1792-1860) a deschis Spiţeria Vorel în târgul Pietrei în anul 1831 FOTO arhiva personală Elena Ionescu
  • Lascăr Vorel (1851-1902) a obţinut brevetul de furnizor de medicamente al Curţii Regale FOTO arhiva personală Elena Ionescu
  • Constantin Vorel (1884-1964) a perfecționat Laboratorul și farmacia Vorel sursa: pictură de Dumitru Bostan
  • Teodor Vorel l-a ajutat pe fratele său, Constantin să perfecționeze Laboratorul și farmacia Vorel sursa: pictură de Dumitru Bostan
  • Teodor Vorel l-a ajutat pe fratele său, Constantin să perfecționeze Laboratorul și farmacia Vorel FOTO arhiva personală Elena Ionescu
  • Farmacia Vorel în anii 1930; mașina de tabletat medicamente obținute din plante naturale FOTO arhiva personală Elena Ionescu
  • Hirsovul domnitorul Ioan Sandu Sturza acordat pe 26 mai 1925 lui Anton Vorel pentru deschiderea spițeriei din Piatra Neamț FOTO arhiva personală Elena Ionescu
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările