Unda de şoc a tsunami-ului de la Bac loveşte la Iaşi. Măsuri de austeritate fără precedent la Universitatea „Cuza” din cauza scăderii numărului de studenţi

Unda de şoc a tsunami-ului de la Bac loveşte la Iaşi. Măsuri de austeritate fără precedent la Universitatea „Cuza” din cauza scăderii numărului de studenţi

Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi FOTO Adevărul

Veniturile Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi au scăzut drastic din cauza înjumătăţirii numărului de studenţi, o consecinţă directă a rezultatelor dezastruoase de la Bacalaureat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi traversează cea mai neagră perioadă financiară din istoria postedecembristă. Salariaţii din sectoarele auxiliare şi nedidactice au fost înştiinţaţi că veniturile le vor fi reduse cu 15% începând din luna februarie, iar cadrele didactice că, temporar, nu vor mai primi bani pentru orele suplimentare.

Majoritatea celor aproximativ 1.800 de angajaţi au de suferit, iar sindicatul ameninţă cu declanşarea unui conflict de muncă dacă măsurile nu vor fi revizuite în Senatul universităţii.

Criza de la „Cuza“ s-ar putea propaga în curând şi în rândul celorlalte universităţi de stat importante din România, pentru că sursa problemelor este similară: scăderea drastică a numărului de studenţi înmatriculaţi în ultimii doi. Statistica arată că, în urmă cu zece ani, în România terminau liceul 300.000 de elevi, iar 270.000 dintre ei luau şi examenul de Bacalaureat. Declinul constant al sistemului de învăţământ preuniversitar a făcut ca, în anii 2006-2007, numărul de absolvenţi de liceu care obţin diplomă de studii să scadă la 200.000. În ultimii doi ani, însă, au absolvit liceul în România în jur de 170.000 de tineri şi au luat Bac-ul doar 98.000.

PREA PUŢINI STUDENŢI

În 2007, unul dintre ultimii ani financiari buni ai Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, numărul studenţilor depăşea 40.000, iar aproximativ 25.000 dintre aceştia plăteau taxe de şcolarizare, de reexaminare sau de reînmatriculare. În anul universitar 2012-2013, la universitatea ieşeană sunt înscrişi în jur de 21.000 de studenţi, dintre care mai plătesc taxe doar 10.000.

Universităţile de stat din România sunt finanţate în proporţie de peste 50% de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pe sistemul „student-echivalent“. Practic, banii sunt viraţi „per student înmatriculat“, după un algoritm complex, care implică şi performanţa academică cuantificabilă. La „Cuza“, finanţarea per student a scăzut la o medie de aproximativ 2.200 de lei în 2013, comparativ cu 2007, când era de peste 3.200 de lei. În plus, rata de încasare a taxei de şcolarizare a scăzut la sub 60%, comparativ cu 2007, când era de 85-90%. Studenţii fie nu mai au bani să plătească, fie abandonează înainte de finalizarea studiilor.

O altă problemă care afectează stabilitatea financiară a Universităţii „Cuza“ este cauzată de sistarea de către Uniunea Europeană, din vara anului trecut şi până în februarie 2013, a plăţilor pentru programele pe fonduri structurale POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane).

Universitatea din Iaşi coordonează 53 de proiecte, în valoare de 160 de milioane de lei, şi este partener în alte 18, a căror valoare ajunge la 51 de milioane de lei. „50 de milioane de lei am avansat pentru aceste proiecte din resurse bugetare proprii şi am făcut o linie specială de credit bancar pentru a putea acoperi banii neviraţi de la Uniunea Europeană. O pierdere financiară netă există acolo, dar universitatea trebuie să aibă doctoranzi, să aibă bursieri, pentru că altminteri ne transformăm în fundaţie de servicii comunitare“, a declarat Vasile Işan, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi.

SPUN CĂ VOR FI PE PLUS

Conducerea Universităţii „Cuza“ estimează, pentru 2013, un buget de 260 de milioane de lei şi se arată convinsă că va încheia anul fiscal pe plus. „De aceea am şi luat aceste măsuri de austeritate. Pentru personalul nedidactic s-a hotărât acum trei ani, când au fost tăierile de salarii decise de Guvern, că trebuie să le oferim o compensaţie: o majorare salarială cu până la 30% din salariul de bază pentru performanţe deosebite în activitate. E un privilegiu pe care universitatea l-a acordat. Acum câţiva ani, când aveam mai multe venituri proprii, am decis să acordăm această majorare salarială pentru personalul nedidactic. În aceşti trei ani, nivelul veniturilor proprii a scăzut drastic. Nu mai aveam cum să ne încadrăm în această majorare. Eu îi înţeleg pe oameni, s-au obişnuit 12 ani cu un nivel decent al veniturilor, s-au obişnuit ca cei din conducere să găsească mereu soluţii. Până la urmă trebuie să-i şi plătim în funcţie de performanţe“, a adăugat rectorul Işan.

Sindicaliştii susţin, însă, că măsura ar trebui să-i afecteze în mod egal pe toţi salariaţii universităţii, inclusiv cei de la facultăţile bogate, şi acuză o lipsă de comunicare din partea Senatului.

Celalalte patru universităţi de stat din Iaşi, Agronomia, Medicina, Artele şi Tehnică, nu sunt afectate încă de criza de studenţi. Cei de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“, cu un buget anual de 84 de milioane de lei şi aproximativ 10.000 de studenţi înmatriculaţi, care implementează, de asemenea, peste 35 de proiecte pe fonduri structurale, mizează pe bani europeni pentru echilibru.

„Problema cea mai mare pe care-am avut-o a fost cu proiectele pe fonduri structurale, că nu am primit banii ceruţi prin cererile de rambursare. Acuma au început să curgă banii, dar până acum am reuşit să ne împrumutăm de la noi, din universitate, în jur de 21 de milioane de lei. Începem să mergem din ce în ce mai bine. Am mai prins un proiect cu o bază de cercetare pentru energie durabilă, de vreo 9 milioane de euro, şi trebuie să-l facem“, a detaliat Ion Giurmă, rectorul Universităţii „Gh. Asachi“ din Iaşi.

"Acum câţiva ani, am decis să acordăm o majorare. În aceşti trei ani, nivelul veniturilor proprii a scăzut. Nu mai aveam cum să ne încadrăm în această majorare", Vasile Işan, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“

O UNIVERSITATE CARE A FĂCUT ISTORIE

Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi este prima instituţie de învăţământ superior din România, fiind fondată în 1860. Actualul sediu, din Dealul Copoului, a fost inaugurat în 1897, în prezenţa Regelui Carol I. Are 15 facultăţi şi câteva zeci de secţii şi departamente. Discuţii pentru recâştigarea studenţilor există la „Cuza“, dar proiecte concrete, nu. O variantă ar putea fi învăţământul online, aşa-numita „universitate virtuală“, o idee propusă de fostul rector, Dumitru Oprea, actualmente membru al Senatului în Parlamentul României şi la Universitatea „Al. I. Cuza“. â

„Am avut discuţii cu domnul Oprea, dar modelul acesta nu poate cuprinde toate disciplinele de învăţământ. Trebuie, eventual, o corelare a învăţământului la distanţă cu practica, aşa-zisul învăţământ de campus. Este o idee interesantă, o studiem, dar deocamdată rămânem dedicaţi educaţiei de campus“, a precizat Vasile Işan, actualul rector.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările