FOTO Imperiul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. O afacere de sute de milioane de euro şi o influenţă simbolică uriaşă

FOTO Imperiul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. O afacere de sute de milioane de euro şi o influenţă simbolică uriaşă

Comerţul cu obiecte religioase de cult reprezintă o sursă de venit importantă FOTO Adevărul

Sute de mii de hectare de pădure, hoteluri şi pensiuni în Neamţ, Suceava şi Iaşi, un spital privat şi un centru de conferinţe sunt doar câteva dintre bunurile lumeşti din administrarea Mitropoliei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei stăpâneşte o avere greu de estimat în echivalent bănesc. Conform Legii Cultelor, bisericile şi mănăstirile plătesc impozit numai dacă declară că desfăşoară activităţi economice, după cum a precizat Cristina Ionescu, purtător de cuvânt al Direcţiei de Finanţe Neamţ. Din această cauză, multe dintre proprietăţile Mitropoliei nu figurează în evidenţele fiscale.

Mănăstirile asigură cel mai important lanţ de cazare. În staţiunea Durău, Mitropolia deţine un hotel în toată regula, „Casa Pelerinul“, şi alte şase vile pentru servicii de cazare independente de mănăstire. La Miclăuşeni, undeva după graniţa cu judeţul Iaşi, Mitropolia a dobândit şi un castel, lăsat moştenire de ultima supravieţuitoare a familiei Sturdza.

10.000 de hectare de pădure în Neamţ

Un alt domeniu în care Mitropolia Moldovei deţine proprietăţi importante este cel silvic: suprafaţa de pădure deţinută ajunge la aproape 10.000 de hectare. În urmă cu câţiva ani, de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ au fost retrocedate către Mitropolia Moldovei şi Bucovinei 9.615 hectare de pădure.

Odată cu pădurea, Mitropolia a obţinut şi clădirile construite pe terenul respectiv. Mitropolia a mai primit sediul Ocolului Silvic Târgu Neamţ, sediul de brigadă silvică de la Mănăstirea Neamţ, cantonul silvic de locuit de la pepiniera silvică Dumbrava, cantonul silvic de locuit de la Cărbuna, cantonul cu etaj de la Mănăstirea Neamţ, sediul de brigadă silvică de la Secu şi cabana forestieră Secu. Preoţii au mai obţinut şi celebra cabană de vânătoare a lui Ceauşescu de la Nemţişor, unde se organizează petreceri private, împreună cu celelalte trei cabane şi chioşcul de vânătoare.

Obiective inaccesibile mirenilor

La cabana lui Ceauşescu din Nemţişor, turiştii de rând se izbesc de refuzul paznicilor în sutane. „Nu se poate vizita“, este răspunsul servit îndeobşte în faţa porţilor masive încuiate. Tot în zona Nemţişor, călugării au intrat în posesia unei fabrici de cherestea. Reprezentanţii Mitropoliei spun însă că această avere ar trebui să fie şi mai mare. „Sunt bunuri ale Bisericii Române, pe care le-am recuperat în timp de la stat. Încă nu sunt toate cele pe care le avem de luat înapoi“, declara acum ceva vreme părintele Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. De asemenea, preoţii afirmă că proprietăţile Mitropoliei sunt de folos oamenilor, deşi nu este clar ce anume se întâmplă în cabane.

„Tot ce este în posesia Mitropoliei este în folosul unor comunităţi. Lemnul din pădure este trimis ca lemn de foc la bisericile mai sărace. Cabanele nu ştiu la ce sunt folosite, dar probabil că tot pentru oameni. Să nu creadă cineva că îşi face vreun angajat al Mitropoliei vacanţele acolo pentru că, dacă vrem vacanţă, ne-o facem pe banii noştri“, adaugă preotul Constantin Sturzu.

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a dezvoltat în timp o reţea importantă de unităţi de cazare, dar şi Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“. MMB mai deţine şi un hotel în cadrul Institutului Ecumenic „Sf. Nicolae“ din Iaşi.
Ea administrează numeroase brutării, şase cantine sociale şi complexul „Albina“, fabrica proprie de lumânări şi tămâie. Centrul medical „Providenţa“ este unul dintre cele mai moderne din Moldova. Aici funcţionează secţii de chirurgie, medicină internă, oftamologie, ginecologie, precum şi o bază de tratament balneo-fizioterapie.

Comerţ online

MMB a mai ridicat un centru de conferinţe, care a fost construit între 1999 şi 2005 cu fonduri de la Guvern şi donatori. Şi magazinul virtual www.magazin.mmb.ro aduce importante venituri din vânzarea de icoane, cruci, mobilier bisericesc, tămâie, cărţi şi CD-uri. MMB deţine şi publicaţia „Candela Moldovei“.

Recent, au fost înfiinţate la Iaşi şcoala privată „Varlaam Mitropolitul“, spitalului privat „Providenţa“ şi Fundaţia de turism religios „Provitur“. Biserica mai are în administrare un centru de calificare profesională şi o direcţie silvică în cadrul Asociaţiei Silvice Bisericeşti. 

Afacerea „Sf. Parascheva”: 2,5 milioane de euro anual

Cel mai important pelerinaj religios din România are loc la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, între 12 şi 14 octombrie, la moaştele Cuvioasei Parascheva. Minunile din jurul sfintei au fost ultramediatizate îndeosebi după 2000, când pelerinajul de la Iaşi s-a transformat într-o veritabilă afacere, prin intermediul trustului media ”Trinitas”, deţinut de Biserica Ortodoxă Română.

„Se spune” că, în 1950, moaştele depuse la Catedrala Mitropolitană au salvat o tânără de leucemie sau că, în vara lui 1947, a adus ploi şi a curmat seceta. Istoria sfintei face ca Iaşiul să fie vizitat anual de sute de mii de credincioşi. Estimarea pentru octombrie 2012 indică 170.000 de oameni care au trecut prin faţa raclei. Comerţul cu obiecte bisericeşti aduce, în cele trei zile, milioane de euro la bugetul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Cifrele oficiale n-au fost făcute publice niciodată, la fel cum nicio instituţie a statului n-a verificat vreodată contabilitatea Mitropoliei.

Totuşi, un experiment făcut în octombrie 2012 arată că fiecare pelerin venit la Iaşi a cheltuit, în medie, 60-70 de lei la biserică. Peste 50 de cutii ale milei au fost umplute în cele trei zile, iar calculul brut arată că Mitropolia a câştigat cel puţin 2,5 milioane de euro. Prelaţii de la Iaşi au prezentat un raport de activitate pe 2012, în care au precizat exact „totalul general al operei filantropice” anuale, de 11.048.684 lei (circa 2,5 milioane de euro). Din raport lipseşte, însă, orice referire la încasările Mitropoliei în anul menţionat.

Pădurile Bucovinei, miză de miliarde de euro

Cea mai mare lovitură în afaceri a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei ar fi însă, de departe, obţinerea dreptului de proprietate asupra celor 192.000 de hectare de pădure revendicate pe raza judeţului Suceava încă din 2001. Atunci, Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei, care reprezintă interesele Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, a dat în judecată statul român şi solicită 192.000 de hectare de păduri, o avere colosală estimată la câteva miliarde de euro. De-a lungul timpului, ÎPS Pimen a declarat că singura soluţie pentru îngrijirea monumentelor istorice din patrimoniul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, printre care se regăsesc şi mănăstirile Voroneţ, Putna sau Suceviţa, este retrocedarea pădurilor. 

În acest moment, procesul se află pe rolul Curţii de Apel Cluj, iar magistraţii au dispus efectuarea unei expertize pentru stabilirea exactă a suprafeţelor de pădure solicitate pentru retrocedare.

De menţionat că până în prezent, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a primit 15.000 de hectare de pădure, câte 30 de hectare pentru fiecare unitate de cult.

Diferenţa de 166.813,50 hectare de teren este acum mărul discordiei dintre statul român şi Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, reprezentată în instanţă prin Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: