Zece monumente fascinante moştenite de la romani. Topul vestigiilor antice care au rezistat 19 secole

Zece monumente fascinante moştenite de la romani. Topul vestigiilor antice care au rezistat 19 secole

Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Ruinele unor oraşe antice impresionante, ale minelor de aur, castrelor, ale unor construcţii edilitare şi ale termelor înfiinţate de romani se numără printre cele mai impresionante monumente păstrate în România, de aproape două milenii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Romanii au lăsat o moştenire impresionantă în ţinuturile actuale ale României, în cele mai puţin de două secole în care au stăpânit o parte din ele. Iată povestea celor mai reprezentative 10 monumentele care amintesc de romani:

1 Roşia Montană
Roşia Montană (Alburnus Maior) din Munţii Apuseni se numără printre cele mai vechi localităţi cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase din Europa. Locul minelor de aur era cunoscut încă dinaintea cuceririi Daciei, aşezarea fiind menţionată în scrierile istoricilor antici Herodot, Pliniu şi Titus Liviu.

Oraşul minier populat cu colonişti aduşi din Iliria, a fost înfiinţat de romani în timpul domniei lui Traian. Primul document în care este atestată, cu numele de Alburnus Maior, este o tablă din ceară ce datează din 6 februarie 131. În ruinele fostei cetăţi, arheologii au descoperit locuinţe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscripţii în limba greacă şi latină şi 25 de table de ceară, iar o parte dintre descoperirile arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului din Roşia Montană.



2 Apele tămăduitoare de la Băile Herculane
Aflată în apropiere de Dunăre, Băile Herculane este cea mai veche staţiune balneară de pe teritoriul României. A fost fondată la începutul secolului al II-lea, în vremea împăratului Traian. Romanii la Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras), temple, băi, monumente şi statui, închinate zeilor Hercules, Esculap şi Higeea. Atestarea documentară a staţiunii datează din anii 153 d.Hr., fapt consemnat într-o tabulă votivă din băi. Băile Herculane s-au dezvoltat ca staţiune în secolul al XIX-lea, când locul a devenit tot mai căutat pentru izvoarele sale termale sulfuroase, iodate, bromurate şi termominerale.


3 Podul antic de la Drobeta
Rămăşiţele celui mai impresionant pod antic peste Dunăre pot fi văzute la Drobeta Turnu Severin. Podul de piatră a fost ridicat din ordinul împăratului Traian, în vrmea războaielor daco-romane. La construcţia podului peste Dunăre au lucrat numeroşi meşteri aduşi din Imperiul Roman, sub comanda arhitectului Apolodor din Damasc.

Potrivit istoricilor români, construcţia podului a fost realizată între anii 103 şi 105, iar lungimea sa a depăşit un kilometru. Unii istorici susţin că a fost nevoie ca Dunărea să fie abătută parţial de la cursul normal, cu ajutorul unui braţ mort, pe malul drept, pentru a putea fi realizaţi pilonii. Mortarul din structura podului era foarte rezistent şi se întărea foarte repede în contact cu apa, afirmă unii specialişti. Podul, de la Drobeta, nume care ar însemna „despicătură” a fost înfăţişat pe Columna lui Traian, fiind folosit de împărat pentru a trece în Dacia. Unii istorici susţin că în vremea împăratului Hadrian, succesorul lui Traian pe tronul Imperiului Roman, podul a fost distrus parţial, de teamă că el să nu folosească dacilor răzvrătiţi. Drobeta a fost prima cetate din piatră ridicată în Dacia (103-105) de împăratul Traian. A fost un centru militar şi politic important, iniţial fiind construit pentru a adăposti 500 de soldaţi care asigurau paza podului de peste Dunăre.

4 Biserica Densuş
Biserica medievală Densuş a fost ridicată pe ruinele unui templu închinat zeului Marte, în altarul căruia romanii aduşi în Dacia obişnuiau să facă sacrificii, informau istoricii. La densuş ar fi fost înmormântat generalul roman Longinus, care s-a remarcat între personajele fascinante care au participat la luptele sângeroase dintre daci şi romani. Capturat de regele Decebal, Longinus s-a sinucis eroic, susţineau istoricii Antichităţii, iar potrivit unor legende mormântul său a devenit templul pe ruinele căruia în secolele următoare a fost ridicată Biserica Densuş din Ţara Haţegului. „Mausoleul acesta se susţine a fi cea mai veche zidire în Ardeal, care a rămas neruinată de timp, războaie sau alte întâmplări nefaste. El ar fi fost clădit în memoria şi pe mormântul beliducelui lui Traian, Geliu Longin, mort în Sarmizegetusa, în timpul războiului al doilea al lui Traian contra dacilor şi, după Dio Cassius, dus de către amicii săi şi înmormântat ad Densas, peste a cărui mormânt mai târziu s-ar fi clădit acest mausoleu, tot de către romani”, informa cărturarul Bizantinus Densuşianu, în urmă cu un secol. În zidurile bisericii au ajuns blocurile de calcar şi monumentele funerare din fostul oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Pe pereţii vechi străjuiesc picturi bizantine vandalizate în trecut de turci, care le-au scos ochii sfinţilor pictaţi. Biserica a fost atestată, potrivit documentelor istorice, din secolul al XIV-lea, însă numeroşi istorici au susţinut că este mult mai veche.



5 Tropaeum Traiani - Adamclisi
Tropaeum Traiani, de la Adamclisi (judeţul Constanţa), a fost ridicat, între anii 106 şi 109, în cinstea împăratului Traian şi a victoriei romanilor asupra coaliţiei formate din geto – daci, buri şi sarmaţi, din anul 102 d.Hr. Monumentul a fost reconstituit în 1977, după unul dintre modelele ipotetice ale vechiului eficiciu aflat în ruine. În muzeul adăpostit în interiorul acestuia se găsesc părţi din edificiul original. Ansamblul, din care făcea parte monumentul, cuprinde un altar funerar, pe ai cărui pereţi se aflau înscrise numele celor aproximativ 3.800 de soldaţi romani căzuţi probabil în lupta de la Adamclisi, şi de asemenea un mausoleu, cu trei ziduri concentrice, în care se pare că a fost înmormântat comandantul, care, cu preţul vieţii sale, a decis victoria din anul 102. Tropaeum Traiani se află în regiunea podişului Negru Vodă, lângă comuna Adamclisi, la 60 km sud-vest de Constanţa, pe drumul naţional Călăraşi – Constanţa.



6 Apulum
Apulum a fost unul dintre cele mai importante centre ale stăpânirii romane de pe teritoriul Daciei. Castrul roman a fost înfiinţat în zona fostei aşezări dacice Apoulon. Construirea lui a fost determinată de cantonarea în această zonă a Legiunii a XIII-a Gemina (106-271), dislocată din Vindobona, actualul oraş Viena. Legiunea avea rolul de a păzi ţinutul aurifer şi drumul de transport al aurului către Roma. Castrul roman Apulum a fost reşedinta guvernatorului Daciei Superior şi apoi a Daciei Apulensis. În imediata vecinătate a castrului s-au dezvoltat aşezările romane Colonia Aurelia Apulensis, iar mai apoi Colonia Nova Apulensis.

7 Germisara
Ruinele vechii aşezări se află în Geoagiu, iar în urmă cu aproape două milenii localitatea Germisara era cunoscută pentru apele cu efecte terapeutice, aici funcţionând „Thermae Germisara“ sau „Germisara cum thermis“. În anul 1935, la săparea bazinului mic din actualul ştrand cu ape termale, au fost dezgropate statuile reprezentându-i pe Esculap (Aesculap) şi Egeea (Hygeea), care stau mărturie vieţii intense din acele timpuri. Aici este atestat şi un templu dedicat Nymphaelor, dar şi depuneri de altare, statui, monede şi obiecte din metal preţios (şapte plăcuţe votive din aur). În Geoagiu pot fi vizitate ruinele castrului roman ce apăra drumurile dintre Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi oraşele Micia şi Apulum, dar şi ale drumului roman.

8 Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost întemeiată de împăratul Traian, din anul 106, şi a fost transformată în capitala noii provincii cucerite de armatele romane. Vechile ruine ale aşezării care a devenit capitala provinciei Dacia ocupă o suprafaţă de peste 30 de hectare la poalele Retezatului şi ale Munţilor Poiana Ruscăi. Complexul arheologic se află în apropiere de Haţeg şi de vechile Porţi de Fier ale Transilvaniei, într-o zonă de importanţă strategică în care au avut loc de-a lungul secolelor mai multe bătălii sângeroase. Arheologii susţin că doar cinci la sută din suprafaţa oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost cercetată în detaliu.



9 Micia
Aflată pe malul stâng al Mureşului, acum în apropiere de municipiul Deva, Micia s-a dezvoltat în Antichitate, la graniţa vestică a provinciei Dacia, ca un important centru militar şi economic. Nucleul aşezării romane l-a constituit castrul auxiliar, amplasat într-un punct strategic cheie pentru apărarea provinciei. „Micia a devenit în perioada romană o aşezare urbană semnificativă, chiar dacă inscripţiile o pomenesc cu titlul de pagus. Importanţa şi înflorirea aşezării s-a datorat, fără îndoială, faptului că aici a funcţionat una dintre principalele staţii vamale de la marginea Imperiului Roman, devenind o adevărată placă turnantă ce asigura circulaţia mărfurilor, oamenilor şi, nu în ultimul rând, a ideilor”, a informat Muzeul Naţional de Istorie a României. Cercetările arheologice realizate aici în ultimii 40 de ani au avut ca rezultat dezvelirea unui complex de edificii publice şi militare: un castru de mari dimensiuni, un amfiteatru, băi romane, temple, locuinţe, străzi şi o porţiune din Drumul Imperial care lega provincia Dacia de partea occidentală a Imperiului Roman.

10 Treptele Romane
În Munţii Apuseni, aurul este extras de peste două milenii, potrivit unor istorici. „Regiunea minieră a Munţilor Apuseni a fost un fel de Californie pentru toate neamurile, care au stăpânit-o în decursul istoriei. Azi nu mai încape nici o îndoială că bogăţiile miniere din Dacia au constituit un puternic motiv, pentru ca împăratul Traian să facă tot posibilul ca s-o ocupe prin forţa armelor”, arăta Ion Rusu Abrudeanu, în volumul „Aurul românesc – Istoria aurului din vechime până azi”, (editura Cartea Românească, 1933). Treptele Romane, unul dintre locurile emblematice pentru istoria mineritului, se află la marginea satului Ruda Brad, învecinat municipiului Brad. Este una dintre cele mai vechi galerii ale minelor de aur din Munţii Apuseni. Locul poartă numele de Treptele Romane, pentru că la capătul galeriei subterane săpată de mineri cu dălţile în secolele II – III se află treptele construite pe vremea ocupaţiei romane în Dacia. Galeria adâncă de 180 de metri se află pe lista monumentelor istorice de patrimoniu.


Vă recomandăm să citiţi şi:

10 tezaure de aur unice şi inestimabile din muzeele României. Cum au fost descoperite cele mai preţioase artefacte

Comoara găsită în 1970 în Sarmizegetusa Regia care a declanşat febra aurului. Cum au profitat traficanţii tezaurelor dacice de descoperirea unică în comunism

Blestemul aurului din anii 1950. Soarta ciudată a tânărului găsit mort în celulă, după ce a furat câteva miligrame de aur

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: