Treptele Romane, mina de aur a dacilor şi a romanilor, a fost renovată după un deceniu în care n-a interesat pe nimeni

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Treptele Romane.
Treptele Romane.

Foişorul pitoresc pe care minerii intrau în galeria Treptele Romane, pentru a scoate aurul din adâncurile muntelui, a fost renovat după aproape un deceniu în care a stat părăsit. Primarul din Brad susţine că în viitor, şi galeria va putea fi vizitată.

Un monument istoric important al Hunedoarei, Galeria Treptele Romane, a fost renovat după aproape un deceniu în care a stat mai mult părăsit. Foişorul galeriei minei de aur de pe Valea Musariului a intrat în administrarea Primăriei Brad. Clădirea a fost inclusă, după restaurarea ei, ca punct de atracţie turistică de pe "Drumul Aurului". Circuitul înseamnă un traseu de zece kilometri, care porneşte de la Muzeul Aurului din Brad, un muzeu unic în Europa, continuă pe valea Musariu unde se află „Treptele Romane”, urcă la Biserica 12 Apostoli din Ruda, coboară spre fosta exploatare auriferă Gura Barza, iar în final, din Crişcior turiştii sunt invitaţi să circule cu mocăniţa până la gara din Brad un monument istoric cu o arhitectură atrăgătoare.

A ajuns în administrarea primăriei
„Clădirea Galeriei «Treptele Romane» de pe Drumul Aurului de la Brad a fost reparată. În vederea amenajării şi vizitării în mod organizat şi în condiţii de siguranţă a acestei galerii urmează să mai fie parcurse câteva etape. Într-o primă etapă a fost preluată clădirea şi galeria de către administraţia publică locală a municipiului Brad. Putem spune că prin această acţiune am reuşit să salvăm o parte importantă din istoria de peste două mii de ani a acestor minunate locuri. Totodată, a fost verificată calitatea aerului din subteran, de către specialiştii INSEMEX Petroşani. Le mulţumesc autorităţilor din cadrul Ministerului Economiei care au răspuns solicitării noastre de preluare a acestei galerii de mină, monument istoric. Pentru relaţii privind posibilitatea vizitării acestei galerii, acestea vor fi aduse la cunoştinţă celor interesaţi în scurt timp, de către Primăria Brad”, a informat primarul municipiului Brad, Florin Cazacu.

treptele romane

Loc de picnic şi viitor muzeu subteran
Acesta le recomandă turiştilor să nu forţeze intrarea în galerie şi să nu vandalizeze foişorul. În zona Treptelor Romane va fi amenajat un loc de picnic, iar autorităţile locale plănuiesc să transforme şi galeria subterană într-un loc ce poate fi vizitat. Treptele Romane  se află la marginea satului Ruda Brad, învecinat municipiului Brad. Este una dintre cele mai vechi galerii ale minelor de aur din Munţii Apuseni. Locul poartă numele de Treptele Romane, pentru că la capătul galeriei subterane săpată de mineri cu dălţile în secolele II – III se află treptele construite pe vremea ocupaţiei romane în Dacia. Galeria adâncă de 180 de metri se află pe lista monumentelor istorice de patrimoniu.

Galeria Treptele Romane

În zona Bradului, Munţii Apuseni, aurul este extras din vremea Daciei romane, însă exploatările au început să se dezvolte intens de circa două secole, o dată cu primele investiţii în modernizarea centrelor miniere. Minereurile extrase şi prelucrate conţineau metale nobile, aur şi argint, în concentraţie variabilă de până la 12 grame la tonă, iar în unele cazuri au ajuns la o concentraţie de 40 de grame la tona de minereu. Până în 1948, când complexul minier a fost naţionalizat, ultimul proprietar privat al exploatării a fost Societatea „Mica” Brad. Ulterior, în 1955 a fost înfiinţat Trustul Aurului Brad, care administra centrele miniere, iar în prezent zona fostului complex se află în patrimoniul Minvest. Din 1998, zona minieră a Bradului a fost inclusă pe pe lista celor defavorizate. În 2006, minele de aur au intrat în programul de închidere, producţia fiind oprită, iar un an mai târziu a fost pus lacătul definitiv pe exploatare. Distrugerile complexului minier au început la scurt timp după desfiinţarea acestuia. În prezent, zona Bradului a captat interesul companiilor miniere străine, interesate de resursele subterane ale Munţilor Apuseni.


Vă recomandăm şi:

FOTO Jaful minelor de fier. Exploatarea minieră Ghelari s-a făcut praf şi pulbere în mai puţin de un deceniu

Minele de fier din Ghelari au o istorie de peste două milenii, însă povestea exploatărilor miniere are un final trist. De aproape zece ani, minele din Ţinutul Pădurenilor au fost închise, iar cele mai multe dintre clădirile lor au fost lăsate pradă jefuitorilor, care le-au distrus cărămidă cu cărămidă.

VIDEO Agonia Barburei, satul foştilor căutători de aur din Munţii Metaliferi

Doar 120 de oameni mai trăiesc în casele satului hunedorean Barbura, înfiinţat în urmă cu două secole în Munţii Metaliferi, în apropierea zăcămintelor de aur şi cupru. Cele două mine din sat au fost închise, iar localnicii se plâng de dezastrul ecologic şi social care a urmat mineritului.

FOTO VIDEO Barza, satul părăsit de pe muntele de aur. Dezastrul exploatării aurifere jefuite timp de un deceniu

Exploatarea auriferă Gura Barza a intrat în urmă cu opt ani în programul guvernamental de închidere a minelor, însă oamenii din zonă nu s-au ales cu nimic: fostul complex minier a fost devastat în întregime, foştii mineri nu au mai avut posibilitatea să îşi găsească alte locuri de muncă, iar comunitatea de la poalele Munţilor Apuseni se mai poate mândri doar cu trecutul „muntelui de aur”.

Cum s-a transformat Valea Jiului în Jalea Viului: oraşele miniere hunedorene intrate în cursa supravieţuirii

Valea Jiului, una dintre cele mai sărace zone din judeţul Hunedoara, a fost măcinată în ultimele două decenii de probleme sociale. Declinul aglomerării urbane s-a accentuat după anul 1995, o dată cu primele disponibilizări masive din minerit, iar în prezent cele şase oraşe din Valea Jiului (Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani) supravieţuiesc cu greu situaţiei dificile din economie.

FOTO Hunedoara văzută prin ochii unui călător maghiar. Imagini de colecţie de la începutul secolului trecut

Un orăşel plin de viaţă la poalele unui castel medieval, în care oamenii muncesc în minerit şi în uzina de fier, se îmbracă frumos, cu eleganţa specifică vremurilor, fac comerţ în târgul mereu aglomerat de căruţele cu coviltir şi petrec sub cerul liber. Atmosfera Hunedoarei din urmă cu un secol este descrisă minuţios în fotografiile realizate de un călător maghiar.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite