FOTO Jaful minelor de fier. Exploatarea minieră Ghelari s-a făcut praf şi pulbere în mai puţin de un deceniu
0Minele de fier din Ghelari au o istorie de peste două milenii, însă povestea exploatărilor miniere are un final trist. De aproape zece ani, minele din Ţinutul Pădurenilor au fost închise, iar cele mai multe dintre clădirile lor au fost lăsate pradă jefuitorilor, care le-au distrus cărămidă cu cărămidă.
În 2010, la cinci ani de la închiderea oficială a Minei Ghelari, cei care ajungeau în valea în care se află vechea exploatare de fier mai puteau găsi cel puţin zece clădiri mai aproape intacte, unele vechi din secolul al nouăsprezecelea, adevărate monumente de arhitectură industrială.
Treptat, aceste ultime construcţii din vremea Imperiului Austro-Ungar au fost lăsate fără mobilier, acoperiş, ferestre şi în final au ajuns să se prăbuşească asaltate de hoţi. Câteva astfel de clădiri au dispărut între timp, iar unele mai păstrează doar faţadele ruinate.
Fosta exploatare minieră Ghelari, întinsă pe mai multe hectare, a rămas în grija unui paznic angajat al Minvest. Spre deosebire de exploatarea auriferă de la Gura Barza, ale cărei construcţii au fost demolate în întregime, la Ghelari încă mai sunt ruine de păzit. Iar deasupra intrării principale în mină încă mai poate fi văzută inscripţia „Noroc bun, om al adâncului, curajului, bărbăţiei şi hărniciei”, care datează dinainte de anul 1900, când Mina „Franz Joseph” era în administrarea Imperiului Austro-Ungar.
Două milenii de minerit
De aproape zece ani, Ghelariul a fost şters de pe harta minieră a României. În toamna anului 2005, ultimii peste 100 de angajaţi au fost disponibilizaţi şi nimeni nu a mai intrat în subteran. În semn de revoltă faţa de soarta minei, oamenii au pus pe foc caschetele, lămpaşele, cizmele şi uniformele de mineri.
În Ghelari, o comună cu aproape 2.500 de locuitori, cei mai mulţi dintre actualii pensionari au muncit în exploatarea de fier. După închiderea exploatării, mulţi dintre foştii mineri şi-au părăsit apartamentele şi au plecat în locurile natale din Moldova şi Dobrogea. Au lăsat în urmă blocuri-fantomă, cu acoperişuri găurite şi apartamente pustii, cu pereţi din beton sau cărămidă încălziţi de sobe pe lemne. S-au reîntors apoi, însă fără prea mari speranţe la prosperitate.
În anii 1960 – 1970, mina avea aproape 4.000 de angajaţi, iar la începutul anilor 1990, aproape 2.000. În prezent, de istoria minieră a localităţii amintesc rămăşiţele clădirilor din vale şi monumentele simbol, de la intrarea şi din centrul comunei.
Zăcăminele de fier din zona Ghelariului erau cunoscute din vremea dacilor. Din secolul IX datează cuptorul de prelucrare a fierului, descoperit în Valea Caselor, la marginea comunei, care a ajuns în patrimoniul British Museum din Londra. Mai multe descoperiri arheologice printre care şi cea a inscripţiei în latină „Natus Ibi, Ubi Ferum Nascitum” (Născut acolo unde se naşte fierul), atestă vechimea şi importanţa istorică a minelor din Ţinutul Pădurenilor.
Ruinele fostei mine din Ghelari
Vă recomandăm şi:
FOTO Supravieţuitorii din coloniile care n-au mai devenit oraşe
Minele închise în ultimii ani au dat peste cap viaţa locuitorilor din Teliuc şi Ghelar, judeţul Hunedoara. Mulţi dintre ei au ales să rămână acolo şi să supravieţuiască în fostele colonii miniere, "orăşele" oprite abrupt din dezvoltare.
Furnalul de la Govăjdia (Hunedoara) a fost ridicat în urmă cu peste două secole, fiind printre cele mai vechi furnale de fontă, cu flux continuu, puse în funcţiune în Europa. Construcţia industrială din apropierea Hunedoarei a rămas intactă, în cea mai mare parte, însă autorităţile nu au reuşit să o restaureze.
Angajaţii Castelului Corvinilor au făcut o descoperire impresionantă. Recent, în tmpul unui inventar realizat în arhivele muzeului, au dat peste un album de fotografii vechi, de la sfârşitul XIX, în care sunt prezentate Uzinele de fier ale Hunedoarei şi minele din împrejurimi. Albumul a fost publicat la Expoziţia Universală din 1889 de la Paris, ca o imagine a celor mai importante realizări industriale ale Imperiului Austro-Ungar.
În anii în care vechile uzine de fier ale Hunedoarei se transformau în combinat siderurgic, zeci de oamenii îşi găseau sfârşitul brutal în cele mai teribile accidente de muncă din istoria colosului industrial.
O serie de imagini rare, vechi de peste o jumătate de secol, a fost păstrată în arhivele combinatului din Hunedoara şi recuperate ulterior dintre construcţiile părăsite ale acestuia de mai mulţi tineri pasionaţi de istorie, din localitate. Fotografiile dezvăluie frânturi din poate cea mai importată perioadă a complexului industrial: anii 1950, în care au fost construite marile furnale şi a fost pusă în funcţiune o oţelărie.
FOTO Cum a dispărut "Victoria" Călan, una dintre marile uzine ale Transilvaniei
Aproape un secol şi jumătate a trecut de la construirea primului furnal al uzinelor de la Călan, devenite până înainte de 1989 unul dintre cele mai importante centre siderurgice din Transilvania.
Se încarcă comentariile...
