VIDEO Blestemul aurului. Ce a rămas din Treptele Romane, galeria care a deschis romanilor calea spre inima Apusenilor

0
0
Intrarea în Galeria Treptele Romanilor. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Intrarea în Galeria Treptele Romanilor. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Galeria Treptele Romane a fost clădită în urmă cu circa 1.800 de ani, potrivit istoricilor, iar în prezent se află pe lista monumentelor din patrimoniul naţional. Situl a rămas abandonat de mai mulţi ani, fără ca nimeni să ia vreo măsură pentru conservarea sau punerea lui în valoare.

La marginea satului Ruda Brad, învecinat municipiului Brad, un vechi foişor cu acoperişul devastat, fără uşă şi ferestre, reprezintă intrarea într-una dintre cele mai vechi galerii ale minelor de aur din Munţii Apuseni, ce poate fi vizitată.

Locul poartă numele de Treptele Romane, pentru că la capătul galeriei subterane săpată de mineri cu dălţile în secolele II – III se află treptele construite pe vremea ocupaţiei romane în Dacia. Galeria adâncă de 180 de metri se află pe lista monumentelor istorice de patrimoniu, însă nimeni nu mai pare interesat de soarta ei.

Foişorul care protejează vechea intrare în galeria minei de aur se prăbuşeşte treptat sub apăsarea timpului. A fost zugrăvit în anii trecuţi, după ce turiştii i-au mâzgălit pereţii cu desene pornografice, însă acoperişul de şindrilă prăbuşit nu i-a mai fost înlocuit.

Drumul aurului
Intrarea în galeria minieră a fost blindată pentru ca vizitatorii să nu se mai aventureze în interior, însă apoi uşa de fier a dispărut.

În ultimul an, drumul de acces până la Treptele Romane a fost asfaltat, fără ca soarta obiectivului istoric să se schimbe.

VIDEO Treptele romane, galerie în minele de aur, veche de 1.800 de ani

Primarul din Brad, Florin Cazacu, anunţa încă din 2009 că locul va face parte dintr-un traseu turistic denumit „Drumul Aurului”. Planurile administraţiei locale din Brad prevedeau un traseu de zece kilometri, care porneşte de la Muzeul Aurului din Brad, un muzeu unic în Europa, continuă pe valea Musariu unde se află „Treptele Romane”, urcă la Biserica 12 Apostoli din Ruda, coboară spre fosta exploatare auriferă Gura Barza, iar în final, din Crişcior turiştii sunt invitaţi să circule cu mocăniţa până în gara din Brad, şi ea un monument istoric cu o arhitectură atrăgătoare. 

"Am reuşit asfaltarea drumului pe traseul respectiv şi suntem în discuţii cu reprezentanţii companiei Minvest pentru a prelua o galerie, Treptele Romane sau o gură de mină învecinată, pentru a o amenaja ca obiectiv turistic. În principiu, ei au fost de acord cu propunerea noastră", a declarat primarul municipiului Brad, Florin Cazacu.

Treptele romane, galeria minelor de aur, distrusă de nepăsare

Peisajul dezolant din Barza
Dincolo de proiectele primăriei, dezastrul a pus stăpânire pe locurile fostelor mine, administrate de Minvest. Cel mai trist exemplu este Gura Barza, o exploatare auriferă care a funcţionat intens timp de aproape două secole în vecinătatea municipiului Brad, unde înainte de 1989 au lucrat până la 6.000 de oameni. Centrul minier s-a închis definitiv în 2006, iar de atunci clădirile care ocupau mai multe hectare au fost lăsate pradă jefuitorilor.

Gura Barza, vechea exploatare auriferă din Apuseni


În zona Bradului, Munţii Apuseni, aurul este extras din vremea Daciei romane, însă exploatările au început să se dezvolte intens de circa două secole, o dată cu primele investiţii în modernizarea centrelor miniere. Minereurile extrase şi prelucrate conţineau metale nobile, aur şi argint, în concentraţie variabilă de până la 12 grame la tonă, iar în unele cazuri au ajuns la o concentraţie de 40 de grame la tona de minereu. Până în 1948, când complexul minier a fost naţionalizat, ultimul proprietar privat al exploatării a fost Societatea „Mica” Brad. Ulterior, în 1955 a fost înfiinţat Trustul Aurului Brad, care administra centrele miniere, iar în prezent zona fostului complex se află în patrimoniul Minvest. Din 1998, zona minieră a Bradului a fost inclusă pe pe lista celor defavorizate. În 2006, minele de aur au intrat în programul de închidere, producţia fiind oprită, iar un an mai târziu a fost pus lacătul definitiv pe exploatare. Distrugerile complexului minier au început la scurt timp după desfiinţarea acestuia. În prezent, zona Bradului a captat interesul companiilor miniere străine, interesate de resursele subterane ale Munţilor Apuseni.


Vă recomandăm şi:

FOTO Jaful minelor de fier. Exploatarea minieră Ghelari s-a făcut praf şi pulbere în mai puţin de un deceniu

Minele de fier din Ghelari au o istorie de peste două milenii, însă povestea exploatărilor miniere are un final trist. De aproape zece ani, minele din Ţinutul Pădurenilor au fost închise, iar cele mai multe dintre clădirile lor au fost lăsate pradă jefuitorilor, care le-au distrus cărămidă cu cărămidă.

VIDEO Agonia Barburei, satul foştilor căutători de aur din Munţii Metaliferi

Doar 120 de oameni mai trăiesc în casele satului hunedorean Barbura, înfiinţat în urmă cu două secole în Munţii Metaliferi, în apropierea zăcămintelor de aur şi cupru. Cele două mine din sat au fost închise, iar localnicii se plâng de dezastrul ecologic şi social care a urmat mineritului.

FOTO VIDEO Barza, satul părăsit de pe muntele de aur. Dezastrul exploatării aurifere jefuite timp de un deceniu

Exploatarea auriferă Gura Barza a intrat în urmă cu opt ani în programul guvernamental de închidere a minelor, însă oamenii din zonă nu s-au ales cu nimic: fostul complex minier a fost devastat în întregime, foştii mineri nu au mai avut posibilitatea să îşi găsească alte locuri de muncă, iar comunitatea de la poalele Munţilor Apuseni se mai poate mândri doar cu trecutul „muntelui de aur”.

Cum s-a transformat Valea Jiului în Jalea Viului: oraşele miniere hunedorene intrate în cursa supravieţuirii

Valea Jiului, una dintre cele mai sărace zone din judeţul Hunedoara, a fost măcinată în ultimele două decenii de probleme sociale. Declinul aglomerării urbane s-a accentuat după anul 1995, o dată cu primele disponibilizări masive din minerit, iar în prezent cele şase oraşe din Valea Jiului (Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani) supravieţuiesc cu greu situaţiei dificile din economie.

FOTO Hunedoara văzută prin ochii unui călător maghiar. Imagini de colecţie de la începutul secolului trecut

Un orăşel plin de viaţă la poalele unui castel medieval, în care oamenii muncesc în minerit şi în uzina de fier, se îmbracă frumos, cu eleganţa specifică vremurilor, fac comerţ în târgul mereu aglomerat de căruţele cu coviltir şi petrec sub cerul liber. Atmosfera Hunedoarei din urmă cu un secol este descrisă minuţios în fotografiile realizate de un călător maghiar.

Mai multe - Hunedoara

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite