Mărturii cutremurătoare despre tinerii înrolaţi în trupele SS: „Cei din ţară au fost împărţiţi în unităţi de sacrificiu, unde moartea îi pândeşte la tot pasul”

Mărturii cutremurătoare despre tinerii înrolaţi în trupele SS: „Cei din ţară au fost împărţiţi în unităţi de sacrificiu, unde moartea îi pândeşte la tot pasul”

Trupe SS în 1938. FOTO: Bild / wikicommon.

Arhivele naţionale păstrează documente inedite despre unul dintre cele mai întunecate episoade ale secolului XX, cel De-al Doilea Război Mondial. Sute de tineri germani din Hunedoara s-au înrolat în temutele trupe SS ale Germaniei naziste, iar mulţi dintre ei, trimişi în linia întâi a frontului, nu s-au mai întors. Alţii au fost nevoiţi să participe la masacrele comise de nazişti în teritoriile ocupate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Documentele din timpul celui De-al Doilea Război Mondial, păstrate în Arhivele judeţului Hunedoara, oferă mărturii impresionante despre modul în care sute de tineri hunedoreni, de etnie germană, s-au înrolat în temutele unităţi militare SS (Schutzstaffel) ale naziştilor.

Primele recrutări au avut loc în anul 1939, o dată cu începerea războiului, iar primii voluntari au fost studenţi din Ardeal care se găseau la acea dată în Germania, informează cercetătorul Dan Simion Grecu, în studiul „Înrolarea etnicilor germani în unităţi SS, 1939-1943”, bazat pe documente de la Arhivele judeţului Hunedoara şi pe lucrări bibliografice. Românilor le era interzis în acei ani să facă parte din unităţi militare străine, astfel că, la început, înrolările au avut un caracter semi-clandestin.

Mulţi dintre tinerii de origine germană îşi doreau să lupte în armata germană treceau graniţa fraudulos, ajutaţi uneori de soldaţi germani.

„Avem informaţii că tinerii cetăţeni români de origine etnică germană pleacă din România fără niciun fel de formalitate în Germania. Această trecere clandestină o fac în trenurile cu trupe germane ce merg în direcţia Germania. Aceşti tineri merg în Germania pentru a se înrola ca voluntari în armata germană. Atât la frontiera româno-ungară, cât şi la frontiera ungaro-germană aceste trenuri nu sunt inspectate de niciun fel de autorităţi, pe motiv că nu le este permis din partea trupei germane. Astfel, în cursul lunii noiembrie 1941 s-au putut strecura în trenurile germane doi tineri din comuna Golovăţ, care la frontiere au fost ascunşi pe sub bănci, chiar de către soldaţii germani”, se arată într-o notă informativă primită de Poliţia Deva în 1942.

Îşi riscau viaţa pentru cetăţenie
Din 1940, acţiunile de recrutare a tinerilor germani pentru a sluji în unităţile naziste au avut loc şi pe teritoriul României, iar Hunedoara a fost unul dintre judeţele din care au plecat voluntari germani, susţine Dan Simion Grecu. O notă informativă a Poliţiei Deva, din vara anului 1940, descrie modul în care aveau loc înrolările. Documentul arăta că mai mulţi medici germani din judeţul Hunedoara, sub pretextul că procedau la o verificare a stării sănătăţii tineretului german, îi grupau pe tineri şi îi selecţionau în vederea formării cadrelor viitorilor piloţi si paraşutişti.

„Cu privire însă la recrutarea de tineri, care urmează a fi îmbarcaţi pentru Germania în portul Orşova, am stabilit si posedăm informaţii precise că prin multe oraşe din Ardeal şi Banat unde sunt centre compacte cu populaţie minoritară germană, tineretul german a fost convins să plece în Germania. În acest sens, informatorul ne redă situaţia din Sebeş-Alba unde numeroşi tineri saşi care au recrutat odată cu el [fiul gazdei informatorului, n.a.], au primit câte 3000 lei, urmând ca, cu aceşti bani sub formă că vor să viziteze ca turişti Germania, sunt asteptaţi în Orşova în ziua de 4 iunie a.c., de un vapor care îi va duce în Germania. Ar fi vorba de un prim lot de 3000- 3500 tineri saşi. Informatorul ne mai relatează că a fost faţă la o discuţie între proprietarul de maşini Schuszter Ernest din Sebeş-Alba şi un tânăr care-l angajase pentru transportul mai multor tineri până la Orşova. Cerând lămuriri, Ernest Schuszter i-a spus informatorului că acel tânăr cu care vorbise face parte dintr-un grup de turişti ce pleacă prin Orşova în Germania, i-a mai spus că scopul real al acestor tineri turişti este de a fi înrolaţi ca aviatori sau paraşutişti în armata germană. În Alba-Iulia, informatorul nostru aflându-se într-un grup cu mai mulţi şefi ai secţiilor de jandarmi din judeţul Alba, a auzit din gura acestora că aproape în fiecare comună sunt 2-3 tineri sasi, cari îşi fac preparativele pentru plecarea în Germania. Tuturor acestor tineri li s-a spus că, imediat ce vor sosi în Germania şi vor accepta să intre în cadrele piloţilor sau paraşutistilor, li se va acorda cetăţenia germană”, se mai arată în nota informativă de la Arhivele judeţului Hunedoara, publicată în studiul realizat de Dan Simion Grecu.

Mulţi dintre voluntari au fost înrolaţi ulterior în Divizia 2 SS Panzer „Das Reich”, care a participat la masacrele din Normandia, informa cercetătorul.

Trimişi la moarte
Din 1943, înrolările tinerilor germani din România în unităţile armatei naziste au fost permise, iar Arhivele judeţului Hunedoara păstrează informaţii despre împrejurările în care acestea au avut loc. Atitudinea etnicilor germani faţă de recrutările armatei naziste devenise însă, între timp, tot mai lipsită de entuziasm, potrivit informărilor de la Arhivele judeţului Hunedoara, pentru că mulţi cei trimişi pe front nu se mai întorceau.

„Vă informăm că în rândurile membrilor familiilor şvabilor şi saşilor care au plecaţi pe cineva ca voluntar în Germania domneşte o vie amărăciune, pe motivul că speranţa revederii celor plecaţi scade pe zi ce trece. Se spune în aceste cercuri că voluntarii plecaţi au fost împărţiţi numai în unităţi de sacrificiu, unde moartea îi pândeşte la tot pasul, fiindcă cei mai mulţi se găsesc fie în formaţiunile SS, fie la cele destinate pentru exterminarea partizanilor în teritoriile ocupate, astfel că foarte puţini se vor întoarce dintre ei. Vă mai informăm că trimiterea de pachete pentru cei plecaţi în Germania se face prin intermediul Grupului Etnic German (G.E.C.), în schimbul unei foi de expediţie marcată, trimisă din Germania. Cei plecaţi cer insistent lame de bărbierit, şireturi de piele, săpun, bomboane etc.”, se arată într-o notă informativă a Comisariatului de Poliţie Orăştie, semnată de comisarul şef Ioan Stroian (13 octombrie 1943).

Mărturia unui militar SS întors de pe front
O altă notă informativă spune povestea unui tânăr hunedorean lăsat în permisie de comandantul trupei SS, în schimbul unui litru de ţuică.

„Suntem informaţi cu privire la cele aflate de la voluntarul Hans Orelt, sosit recent într-o permisie de zece zile la mama sa din Orăştie, că: A plecat din Orăştie o dată cu grupul de voluntari din 24 iulie 1943 şi a fost repartizat la o formaţiune SS. În prezent, a venit din Italia şi ne informează că populaţia Italiei de Nord este foarte ostilă Germaniei. Într-un sat cu 400 de suflete este nevoie de tot atâţia soldaţi pentru menţinerea ordinii. Partizanii italieni care atac mai ales noaptea satele dispun de un armament puternic şi modern de provenienţă americană. Numitul ne-a împărtăşit confidenţial că permisia i-a fost condiţionată de Comandantul german ca la înapoiere să aducă 500 de ţigări şi un kilogram de ţuică”, se arăta într-o notă informativă a Poliţiei Deva, semnată de şeful Cornel Albu. (14 noiembrie 1943).

Circa 6.000 de tineri din Banat ar fi plecat pe front de la începutul războiului, iar 2000 mai erau în viaţă în 1943, potrivit unor informări ale G.E.C., citate de Dan Simion Grecu. În 1943, la recrutările organizate în judeţul Hunedoara s-au prezentat circa 600 de tineri, din Deva, Petroşani, Hunedoara, Haţeg, Brad şi din satele unde existau etnici germani. Voluntarii admişi erau urcaţi în trenuri şi trimişi pentru a fi instruţi la Viena, în trupele SS. „Bătrânii, care de la început au fost contra partidului [nazist, n.a.] pentru metodele sale care tindea să elimine pe bătrâni, ca învechiţi în rele, reproşează tineretului că soarta ce-o asteaptă, singuri şi-au creat-o ca fiind lipsit de experienţă si impresionat de rezultate trecătoare [se referă evident la atitudinea aventurieră a celor ce s-au oferit voluntari pentru SS, atitudine pentru care majoritatea celor ce s-au întors în România vor plăti greu după război, n.a.].”, se arată într-o notă informativă din 1943, a Poliţiei Orăştie, publicată în studiul „Înrolarea etnicilor germani în unităţi SS, 1939-1943”.

Schutzstaffel (SS) a fost o organizaţie paramilitară care a servit iniţial ca o Gardă Pretoriană pentru führer şi pentru partidul nazist, iar cu timpul influenţa politică a acestei organizaţii a devenit la fel de mare ca şi cea a wehrmachtului (armatei germane din acele vremuri). În cadrul armatei germane au activat şi unităţi militare SS, denumite oficial unităţi Waffen-SS. Construit pe ideologia nazistă şi condus de Heinrich Himmler, SS-ul a fost un responsabil principal pentru crimele de război naziste săvârşite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, potrivit istoricilor.


Vă recomandăm şi:

Ultimul semn de viaţă din lagărul de exterminare: Scrisoarea unică trimisă în Ardeal de un evreu din Auschwitz

Un document rar, păstrat în colecţia unui cercetător hunedorean, aduce informaţii despre unul dintre cele mai înfiorătoare locuri ale planetei, Lagărul de exterminare KL Auschwitz II Birkenau. Cartea poştală arată cum era mascat locul de unde a fost trimisă, pentru a linişti familia celui ce urma să fie ucis.

Femeile „fatale” din anii 1940, urmărite de Poliţia secretă: refugiata bănuită că ajută evreii şi „prostituata - spion”

Arhivele Judeţului Hunedoara păstrează dosarele de urmărire ale unor femei bănuite de spionaj şi relaţii suspecte cu membrii comunităţii evreieşti şi cu iredentiştii maghiari. Notele secrete oferă detalii despre cât de mari erau tensiunile etnice în rândul localnicilor şi cum au ajuns fapte banale să fie considerate delicte periculoase.

Dramele din anii 1940, relatate în note secrete: „Românii au erupt în plânsete, văzând trupul ţăranului mort de foame”

O serie de note informative secrete, păstrate în Arhivele judeţului Hunedoara, oferă detalii mai puţin ştiute despre situaţia dramatică a comunităţilor de români, maghiari, germani şi evrei din judeţ, pe care războiul şi dictatura anilor 1940, precum şi ruperea Ardealului de Nord de România, le-a transformat pentru o perioadă în duşmani.

VIDEO Tainele cimitirului evreiesc din Hunedoara. Monumentul ciudat, vechi de un secol, a fost scos dintre mărăcini

Pentru prima dată în ultimii ani, vechiul cimitir evreiesc din Hunedoara a fost curăţat de vegetaţia care îi ascunde mormintele. Astfel au fost scoase la iveală monumente funerare impresionante. Cel mai ciudat dintre ele datează de peste un secol.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările