Primul ambasador al SUA care a vizitat Hunedoara în comunism: americanul plimbat prin castel şi combinat a rămas uimit de sporul populaţiei
0
În martie 1972, la un deceniu după ce primise vizita liderului URSS Nikita Hruşciov, oraşul Hunedoara a fost gazdă, pentru o zi, a ambasadorului american Leonard Carpenter Meeker (1916 – 2014). Autorităţile locale s-au mobilizat pentru a-i face vizita cât mai plăcută.
Un document păstrat la Arhivele Naţionale ale Judeţului Hunedoara spune povestea vizitei pe care Leonard Carpenter Meeker (1916 – 2014), ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, a efectuat-o în Hunedoara. Evenimentul a avut loc în 7 martie 1972, iar autorităţile oraşului l-au pregătit minuţios. La acea vreme, Gheorghe Gh. Vasiu era prim-secretar al Comitetului municipal Hunedoara al Partidului Comunist Român. Vasiu a fost cel care l-a întâmpinat pe ambasadorul SUA.
Potrivit raportului vizitei, păstrat în arhivele judeţului, autorităţile Hunedoarei şi-au pregătit atent tematica cu privire la discuţiile pe care trebuiau să le poarte cu diplomatul american. Prima temă de discuţie era evocarea momentelor din istoria neamului românesc, legate de judeţul Hunedoara: Cetatea municipiul Deva de peste 700 de ani, Costeşti – Sarmizegetusa. Al doilea subiect pregătit se referea la aspecte din geografia judeţului: păduri, râuri, Munţii Retezat, bogăţii subterane (cărbuni, fier şi alte metale, aur), iar în final ambasadorului urmau să îi fie oferite informaţii despre construcţiile social – culturale, construcţiile – locuinţe în marile centre ale judeţului, şcoli, cămine culturale şi dispensare medicale. I se recomandau, potrivit planului, vizitarea muzeului din municipiul Deva, a Castelului Corvineştilor din municipiul Hunedoara şi a barajului Cinciş – Cerna.
Ce îl interesa pe ambasador
Ambasadorul american Leonard Carpenter Meeker şi secretarul Ambasadei SUA la Bucureşti au fost cazaţi la hotelul Rusca, iar în 7 martie, la orele amiezii, au fost primiţi în consiliul popular al municipiului Hunedoara. „Convorbirea a avut loc la sediul Consiliului popular din iniţiativa ambasadorului SUA, cu aprobarea Consiliului popular al judeţului, (oaspeţii au fost conduşi şi prezentaţi tovarăşului inginer Vasiu Gheorghe, preşedintele Comitetului Executiv, (şi lui) Florescu Ştefan, secretarul comitetului executiv”, se arată în nota de la Arhivele Naţionale ale Judeţului Hunedoara.
Discuţiile au avut loc între 12:10 şi 13:05, iar reprezentantul consiliului popular nota că temele legate de istoria şi geografia Hunedoarei au fost prezentate, însă ambasadorul a fost interesat şi de alte subiecte. „Oaspeţii s-au interesat dacă există şcoli cu predare în altă limbă decât cea română. Răspuns: există. Se organizează la cererea populaţiei de altă naţionalitate decât cea română. De asemenea, dacă CSH are un club al său unde se pot întâlni muncitorii. Răspuns: există un club mare, „Siderurgistul”, cu o sală de spectacole, alte săli pentru diferite întruniri, sesiuni ştiinţifice etc. În discuţie, oaspeţii au mai spus: Le-a plăcut foarte mult cele relatate de tovarăşul preşedinte Vasiu Gheorghe, multe lucruri interesante. Au explicat şi părerea că organele locale au o largă competenţă, problemă asupra căreia nu s-au purtat discuţii”, informa Ştefan Florescu, autorul notei informative.
Şefii PCR din Hunedoara i-au mai spus ambasadorului că plănuiau dezvoltarea centrului civic al oraşului Hunedoara care urma să fie construit în zona din faţa hotelului unde au fost cazaţi. „Secretarul Ambasadei SUA la Bucureşti întreabă: cum se explică sporul acesta al populaţiei din Hunedoara, într-un timp relativ scurt. Răspuns: Hunedoara se numără printre primele centre industriale din ţară care s-au dezvoltat imediat după cel De-al Doilea Război Mondial, aici fiind construite noi capacităţi de producţie, aceasta impunând şi aducerea de muncitori şi tehnicieni ce provin din localităţile din jurul Hunedoarei, precum şi din alte părţi ale ţării”, se arată în documentul redactat de reprezentantul Consiliului Popular.
Castelul şi combinatul, puncte de atracţie
Gheorghe Vasiu i-a întrebat, la rândul lui, pe oaspeţi, cum au călătorit în Hunedoara. „Au răspuns că au călătorit foarte bine cu maşina pe traseul Bucureşti, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Petroşani (unde au vizitat unele oraşe din zonă), Haţeg, Deva. De asemenea, au relatat că în anii trecuţi au vizitat Timişoara şi au călătorit pe traseul Timişoara, Lugoj, Caransebeş, Orşova (au văzut oraşul nou Orşova), Turnu Severin. Le-a plăcut foarte mult acest traseu, ca de fapt şi traseul de pe Valea Jiului, pe care l-au apreciat ca fiind mai frumos decât cel de pe Valea Oltului, pe care, de asemenea, îl cunosc. Cu acestea, discuţiile au luat sfârşit, urmând a se vizita Castelul din localitate şi CS Hunedoara. La Castelul din Hunedoara au fost primiţi de tovarăşul Floricel Vasile, şeful Serviciului secretariat-administrativ, împreună cu Lazăr Ioachim, director al castelului, care le-a explicat istoricul castelului. La plecare, au scris în cartea de impresii a Castelului că: admiră arhitectura gotică a construcţiei, fiind impresionaţi de istoricul acestui castel”, se arăta în procesul verbal întocmit de Ştefan Florescu, în 7 martie 1972. Înainte de a părăsi Hunedoara, ambasadorul american a vizitat, împreună cu Gheorghe Vasiu, secţii ale Combinatul Siderurgic din Hunedoara.
Leonard Carpenter Meeker a fost ambasador al SUA în România, între 1969 şi 1973.
Şi Nikita Hruşciov a vizitat Hunedoara
Cu zece ani mai devreme, în vara anului 1962, Hunedoara a primit vizita liderului sovietic Nikita Hruşciov. Întreg oraşul şi-a schimbat înfăţişarea pentru a-l onora cum se cuvine pe şeful URSS, considerat unul dintre cei mai influenţi oameni din lume. Associated Press descria astfel vizita lui Hruşciov în Hunedoara: „La marginea Hunedoarei sunt locuri unde potrivit legendelor, localnicii erau terorizaţi de vampiri. Zona a devenit bine-cunoscută prin nuvela lui Bran Stoker despre contele Dracula, un nobil rău care după moartea sa, pentru a rămâne pe jumătate viu se hrănea cu sângele femeilor”, scriau jurnaliştii americani, de la AP.
Reporterii Asociated Press constatau transformarea Hunedoarei intrată în febra unei zile istorice. Fuseseră demolate zeci de bordeie care ar fi arătat sărăcia unora dintre localnici, au fost plantaţi pomi, iar oraşul a fost împodobit ca pentru o mare sărbătoare. „Întreaga populaţie de 55.000 de locuitori ai Hunedoarei a ieşit în stradă, înfruntând cu steguleţe roşii fluturate energic căldura tropicală, pentru a-i aduce onoruri liderului sovietic şi oficialităţilor guvernului comunist. Încă înainte cu mult de sosirea lui Hruşciov cu trenul special, mulţimi mari de oameni au fost aduse la gară pentru a repeta lozincile de întâmpinare. Hruşciov călătorise întreaga noapte spre Hunedoara, după ce vizitase rafinăriile de petrol din Oneşti. Urma să plece din Hunedoara spre Lupeni, unde se află cele mai importante mine de cărbune din România”, relatau reporterii AP. Liderul sovietic venise în Hunedoara la invitaţia lui Gheorghe Gheorghiu Dej şi fusese întâmpinat de 30.000 de oameni veniţi pe stadion. Hruşciov transmitea lumii că URSS îi va surclasa în industrie pe rivalii din Statele Unite ale Americii. Vorbea despre relaţiile româno-sovietice care sunt din ce în ce mai puternice, ca oţelul Hunedoarei şi le spunea hunedorenilor cum trăiesc sovieticii. „Oamenii mă întreabă cum merg lucrurile în URSS. Răspunsul meu este că ne descurcăm, asta nu înseamnă că nu avem dificultăţi”, mai anunţa Hruşciov, în faţa mulţimii care ocupase stadionul din Hunedoara, potrivit AP.
Vă recomandăm şi:
O frescă inedită, dezvăluită în Biserica Adormirea Maicii Domnului din Brad, în urma lucărilor de restaurare, îl înfăţişează pe Ion Gigurtu, prim-ministrul României din anul 1940, unul dintre personajele controversate ale epocii sale. Tabloul a stat acoperit cu vopsea timp de peste jumătate de secol. Gigurtu a murit în închisoarea torţionarului Alexandru Vişinescu.
Statuile şi frescele vechi, care decorează mai multe locuri din Hunedoara şi din Valea Jiului, arată cum trecutul industrial al celor două regiuni şi-a lăsat amprenta asupra prezentului.
Hunedoara şi-a căpătat faima în lume datorită Castelului Corvinilor şi a Uzinelor de fier transformate în combinat siderurgic. De-alungul istoriei ultimelor două secole, brandurile oraşului au fost puncte de reper pentru viaţa comunităţii, iar hunedorenii s-au identificat cu ele.
În anii în care vechile uzine de fier ale Hunedoarei se transformau în combinat siderurgic, zeci de oamenii îşi găseau sfârşitul brutal în cele mai teribile accidente de muncă din istoria colosului industrial.
În 1942, celebrul Willy Pragher fotografia de pe meterezele castelului uzinele de fier ale Hunedoarei. Din aceeaşi locaţie, în prezent, cei care privesc spre platforma industrială mai pot vedea doar un turn de răcire ajuns ruină şi, în plan îndepărtat, ruina vechii şcoli de ucenici din combinatul siderurgic al Hunedoarei.
Se încarcă comentariile...
