Sigismund Bathory, principele uşuratic care şi-a întemniţat soţia după noaptea nunţii, părăsit din cauza impotenţei

Sigismund Bathory, principele uşuratic care şi-a întemniţat soţia după noaptea nunţii, părăsit din cauza impotenţei

Sigismund Bathory a domnit de patru ori în Transilvania în perioada 1581 - 1602, însă perioada petrecută de acesta pe tronul principatului a fost considerată catastrofală, la fel ca viaţa amoroasă a acestuia.

Sigismund Bathory (1572 - 1613) a domnit peste Transilvania de patru ori. S-a născut în 1572 şi a fost fiul voievodului Cristofor Bathory şi al Elisabetei Bocskai. La vârsta de nouă ani a fost ales principe, însă nu şi-a putut exercita atribuţiile decât la împlinirea vârstei de 16 ani, din 1588. Domnia lui s-a suprapus peste una dintre cele mai tulburătoare perioade din istoria Transilvaniei, Războiul de 15 ani între monarhia habsburgică şi Imperiul Otoman, încheiat în 1606. Principele transilvănean a abdicat de trei ori în această perioadă, iar în final a renunţat la putere şi a părăsit Transilvania pentru totdeauna.

În vara anului 1594, în contextul războiului între monarhia habsburgică şi turci, Sigismund Bathory a abdicat în favoarea vărului său Andrei Bathory, însă a revenit pe tron două luni mai târziu şi a decapitat nobilii din Transilvania care simpatizau cu Imperiul Otoman.

A doua perioadă de domnie a lui Sigismun Bathory s-a încheiat în primăvara anului 1598. Sigismund a abdicat şi a plecat la Praga unde a ocupat scaunul Principatelor Oppeln şi Ratibor. Soţia sa, Maria Cristina de Habsburg, a preluat conducerea principatului, doar pe hârtie - în realitate Transilvania a fost guvernată de reprezentanţii împăratului Rudolf.

„Sigismund Bathory, nemaiputând suporta, se vede, permanenta încordare pe care o impuneau împrejurările, se hotărî, la începutul lui aprilie, să părăsească tronul, cedându-l lui Rudolf şi primind de la acesta, în schimb, două ducate în Silezia. După puţină vreme însă, câteva luni, dându-şi seama de marea greşeală pe care o făcuse (ce se potriveau sărăcăcioasele ducate sileziene cu frumosul Ardeal) se întoarse pe furiş. Dieta îl proclamă din nou principe, iar comisarii trimişi de Rudolf să guverneze în numele său fură arestaţi”, afirma Constantin N. Giurescu, în volumul Istoria Românilor, (Fundaţia Regală pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1944).

Principele slab de caracter

Autorii contemporani principelui transilvănean i-au pus deciziiile de a părăsi tronul pe seama slăbiciunilor sale. „Cheia pentru [a înţelege] modul său de acţiune ar putea fi găsită mai cu seamă în slăbiciunea sa morală şi în lipsa lui de caracter. În această privinţă Sigismund era un produs trist şi un exemplu respingător al artei pedagogice iezuite. Plin de cunoştinţe şi nu lipsit de însuşiri, firii sale îi lipsea în întregime armonia interioară. La fel ca şi în viaţa publică, el era în cea privată ezitant şi capricios. La aceasta a putut contribui, nu în mică măsură anturajul său. Soţia sa, educată de iezuiţi şi rămasă şi mai târziu în întregime sub influenţa lor, avea o vorbă: «Cum vrea Dumnezeu» şi intenţia de a nu zămisli nici un copil cu Sigismund Bathory, ci, dimpotrivă, să-l convingă pe el însuşi să renunţe la domnie şi să treacă în rândul clericilor. Contactele cu ea i-ar fi repugnat lui Sigismund în aşa măsură încât în vecinătatea ei era cuprins aproape de crampe şi totuşi - separat fiind de ea - îi resimţea dorul sau simula că ar simţi un astfel de dor. Acest fapt s-ar datora neputinţei sale naturale", afirma Willibald Stephan Teutschlaender, în volumul „Mihai Viteazul în conştiinţa europeană”, citat de Institutul de Memorie Culturală – cIMeC.

În luna martie a anului 1599, principele a decis să abdice pentru a treia oară.  „Nu trecură însă alte câteva luni şi Sigismund, dovedind încă odată cât era de schimbăcios şi de uşuratec - bine spunea despre el Mihai Viteazul că "nu ştie nici ce face, nici ce vrea" părăsi pentru a două oară tronul, făcând sa fie ales, in locu-i, vărul său cardinalul Andrei Bathory (Martie 1599)”, afirma Constantin N. Giurescu, în volumul Istoria Românilor, (Fundaţia Regală pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1944).

După moartea Lui Andrei Bathory, în 1601, Sigismund Bathory a redevenit principe al Ardealului. Se afla în conflict cu Mihai Viteazul, iar oastea sa a fost învinsă un an mai târziu, în bătălia de la Teiuş, de trupele lui Basta. La scurt timp, principele a renunţat pentru ultima dată la tron şi s-a retras în Boemia. A murit la Praga, la 27 martie 1613.

Părăsit de soţia care s-a călugărit

În 1595, principele s-a căsătorit cu Maria Cristina de Habsburg, fiica ducelui Carol Habsburg. Mariajul principelui a fost unul nefericit, susţin istoricii. Noaptea nunţii a fost dezastruoasă, iar Sigismund a refuzat să consume căsătoria şi şi-a trimis soţia la fortăreaţa Kovar, unde a fost ţinută până în anul 1598.

Între timp, în 1598, soţia principelui a fost eliberată şi numită pentru o scurtă perioadă la conducerea Transilvaniei, însă după câteva luni, Sigismund Bathory s-a împăcat cu ea, însă apoi a trimis-o din nou la Kővár. Un an mai târziu, principele a abdicat pentru a treia oară, în favoarea vărului său, cardinalul Andrei Báthory, iar soţia l-a părăsit definitiv.

„Din descrierile lăsate de contemporani reiese, că la o scurtă perioadă după căsătorie Sigismund s-a schimbat radical, cel mai probabil s-a prăbuşit psihic. Făcuse tot posibilul să fie departe de casă, inventa pretexte pentru a declanşa campanii militare şi căuta succese pe câmpurile de luptă. Încerca să scape de prezenţa soţiei şi refuza, fără nici un motiv plauzibil, convieţuirea cu ea. A devenit nehotărât şi cu un comportament tot mai ciudat, dădea dispoziţii la fel de ciudate şi lua măsuri anapoda, împingînd principatul către dezordine şi haos. Sigismund a început să fie văzut ca o persoană dezechilibrată, iar gurile rele şuşoteau despre “niscaiva” probleme în căsnicia voievodului”, scrie cercetătoarea Maria Roşu, pe blogul Istorie Povestită.

Într-o scrisoare a Mariei Cristina, erau descrise tulburările principelui. “Azi el a venit la mine şi aşa mi-a zis: are să-mi comunice ceva. Nu ştie ce i s-a întâmplat, Dumnezeul îl pedepseşte ori blestemele unori oameni haini l-au atins. Pentru că înainte şi el era ca toţi ceilalţi bărbaţi, dar acum nu mai este”, scria arhiducesa, într-o scrisoare către mama ei (25 decembrie 1595), potrivit cercetării publicate pe blogul „Istorie Povestită”

Alţi istorici au pus respingerea manifestată de Sigismund Bathory pentru soţia sa, fie pe seama unei afecţiuni psihice a acestuia, fie pe seama impotenţei sau homosexualităţii. Pietro Busto, muzicianul de la curtea din Alba Iulia, a pus eşecul mariajului pe seama iezuiţiilor care l-au crescut pe Sigismund. “În ceea ce priveşte dragostea, şi acum îl socotesc virgin, a primit o creştere virtuoasă”, este menţionat pe blogul cercetătoarei Maria Roşu, pe blogul Istorie Povestită.

Soţia sa, Maria Cristina l-a părăsit şi s-a întors în Austria, iar în 17 august 1599, Papa Clement al VIII-lea a dizolvat mariajul celor doi, iar câţiva ani mai târziu arhiducesa s-a retras într-o mănăstire din Tirol unde a murit, în 1621, la vârsta de 46 de ani.

A vrut să stăpânească Moldova şi Muntenia
La fel ca urmaşii săi, Gabriel Bathory şi Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei a dorit şi a încercat să-şi extindă influenţa asupra Moldovei şi Munteniei. A încheiat un tratat cu împaratul Rudolf II, în ianuarie 1595, la curtea imperială din Praga, prin care era recunoscut ca principe liber şi care prevedea ca toate teritoriile dobândite de Principe cu forţe proprii de la turci, aici fiind incluse Ţara Românească şi Moldova, deveneau vasale lui Rudolf al II lea, ca rege al Ungariei, scriu istoricii citaţi în studiul „Prima abdicare a lui Sigismund Bathory”, publicat de Institutul de Memorie Culturală – cIMeC.


Vă recomandăm şi:

Ororile sadicului Gabriel Bathory. Mii de femei violate şi schingiuite, călugări batjocoriţi şi ucişi, sate trecute prin foc

Gabriel Bathory, ultimul principe al Transilvaniei din dinastia Bathory, a rămas în istorie drept unul dintre cei mai detestaţi domnitori medievali. Cronicarii turci l-au numit „craiul cel nebun”, iar românii au relatat despre ororile comise de soldaţii acestuia care au invadat Muntenia.

Cum l-au batjocorit turcii pe Vlad Ţepeş, „tiranul care a ordonat să i se facă o grădină imensă de trupuri în ţepe“

Atrocităţile pe care le-ar fi săvârşit Vlad Ţepeş în timpul domniei sale au fost redate de numeroşi cronicari din vremea sa. Autorii turci s-au arătat printre cei mai neîndurători critici ai voievodului muntean. Unii dintre ei au relatat că Ţepeş şi-ar fi construit o grădină de cadavre trase în ţeapă, iar pădurea care îi înconjura cetatea era ticsită de spânzuraţi.

Povestea paradoxalului Gabriel Bethlen, principele ardelean care a visat unirea Moldovei şi Munteniei sub numele Dacia

Gabriel Bethlen (1580 - 1629) a condus Transilvania timp de 16 ani, într-una dintre perioadele cele mai tulburi dar şi înfloritoare din istoria ei şi a rămas unul dintre marile personalităţi din istoria românilor. Principele transilvănean a încercat să ajungă stăpânitor al Moldovei şi al Munteniei, pe care, potrivit istoricilor, ar fi dorit să le unească sub numele de Dacia.

Legendele necruţătoarei Elisabeta Szilagyi, soţia lui Ioan de Hunedoara şi mama regelui Matia Corvin al Ungariei

Elisabeta Szilagyi a ajuncat un rol important în cucerirea tronului Ungariei de către fiul ei Matia Corvin şi a contribuit la ascensiunea nobiliară a lui Ioan de Hunedoara. Totuşi, mai multe legende o înfăţişează într-o lumină nefavorabilă.

Ioan de Hunedoara înfruntătorul de păgâni şi Matia Corvin, regele cu mândria neînfrânată. Cum îi descria Nicolae Iorga pe cei doi eroi ai Hunedoarei

Nicolae Iorga a lăsat posterităţii unele dintre cele mai memorabile descrieri ale lui Ioan de Hunedoara şi ale lui Matia Corvin. Istoricul i-a prezentat pe voievodul Ioan de Hunedoara şi pe fiul său ajuns pe tronul Ungariei într-o carte publicată în 1906, cu titlul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”, în care a relatat despre Hunedoara şi eroii ei.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: