Povestea călugărului lui Iustin Pârvu şi a mănăstirii ridicate la poalele cetăţii Sarmizegetusa Regia

Povestea călugărului lui Iustin Pârvu şi a mănăstirii ridicate la poalele cetăţii Sarmizegetusa Regia

Eftimie Mitra. FOTO Daniel Guţă.

O mănăstire unde vieţuiesc patru măicuţe şi un duhovnic a fost ridicată în inima vechii Dacii, la poalele Sarmizegetusei Regia. Eftimie Mitra, cel care conduce aşezământul monahal din Valea Rea, a fost călugărit de Iustin Pârvu, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai ortodoxiei în România. Călugărul a ajuns aici în urma unor întâmplări care i-au zdruncinat soarta.

Mai puţin de zece kilometri despart, peste munte, aşezarea monahală din Valea Rea de cetatea dacică Sarmizegetusa Regia. Ultimii cinci kilometri ai drumului spre Schitul „Sfinţii Români”, unde vieţuiesc patru călugăriţe şi un duhovnic, traversează o pădure deasă, ce acoperă văile. Drumul forestier trece pe lângă mai multe case părăsite, şerpuieşte la fel ca pârâul care îl mărgineşte când pe de o parte, când pe cealaltă şi se opreşte în faţa unor construcţii din lemn simple, care abia pot fi zărite din afara gardului împrejmuitor.

În acel loc, unde se unesc cele două ivoare care curg prin Valea Rea, a fost ridicată mănăstirea „Sfinţii Români”. Povestea schitului unde vieţuiesc părintele Eftimie Mitra şi cele patru măicuţe a început înainte de anul 1990. O familie care locuieşte în satul de la poalele cetăţii dacice a avut încă de atunci iniţiativa de a construi mănăstirea din sălbăticie, însă demersurilor acesteia i s-a împotrivit regimul comunist. Demersurile au continuat şi după Revoluţie. Maria, o săteancă din Grădiştea de munte, a donat terenul, pentru ca aici să fie ridicat aşezământul monahal. Familia hunedorencei şi-a îndeplinit visul, iar din 2008 construcţia schitului a început.

Lăcaşul a fost ridicat într-un timp scurt, fiind construit din lemnul adus din pădurile care îl înconjoară. Oamenii din satele învecinate au contribuit cu donaţii şi mai ales cu forţă de muncă, pentru ca lucrările să poată fi realizate. Călugăriţele din schit au ajutat la rândul lor, la montarea faianţei şi la amenajările dependinţelor. Au lucrat cot la cot cu duhovnicul Eftimie Mitra, cel care de trei ani are grijă de mănăstire.

Comorile din munţi

 
Foto

În apropiere de locul binecuvântat, aşa cum îi spun oamenii din Grădiştea de Munte, în anii trecuţi au fost descoperite mai multe comori dacice. Sătenii povestesc despre farmecele aurului îngropat în munte şi despre tezaurele ascunse de stăpânii din trecut ai acestor ţinuturi. „Pe o stâncă a versantului din Valea Rea într-o noapte, am văzut lucind scânteile deasupra pădurii. Îmi părea că ardeau copacii, dar fără să scoată fum, însă nu erau decât scânteile strălucitoare. Mai apoi, după ce şi alţi localnici au aflat de această întâmplare, am auzit că în aceeaşi zonă unii au săpat după comori şi au găsit aur şi bijuterii. Se spunea că acolo era ascunsă comoara lui Decebal”, a povestit o localnică. Câteva relicve dacice au fost găsite şi în timpul săpăturilor la fundaţia schitului. Mai multe cioburi de vase vechi din lut au fost păstrate la schit, pentru a fi arătate vizitatorilor.

Prima minune de la mănăstire
Părintele Mitra este cel care face onorurile de primire a pelerinilor. Eftimie Mitra are o poveste aparte. A fost călugărit de Iustin Pârvu, unul dintre reprezentanţii de seamă ai ortodoxiei, la mănăstirea Petru Vodă din judeţul Neamţ, însă apoi viaţa lui a luat o turnură neaşteptată. Duhovnicul a ajuns în 1998 în Bihor şi a ridicat din temelii un schit, la Huta. În urmă cu câţiva ani s-a certat însă cu episcopul Sofronie al Oradiei şi, povesteşte el, a fost nevoit să plece.

Şi-a găsit refugiu în inima Daciei, în schitul de la poalele Sarmizegetusei Regia, iar mulţi dintre bihorenii cărora le era duhovnic au rămas aproape de el. „De sărbători, ei ajung aici în număr mare. Vin cu autocarele la mănăstire. Pe unii dintre credincioşi îi poţi vedea cum pregătesc sarmale celorlalţi pelerini care ajung aici. Mulţi dintre ei ne-au ajutat la ridicarea schitului, alături de hunedoreni”, povesteşte călugărul. În bisericuţa de lemn unde au loc slujbele, Eftimie Mitra păstrează moaştele unor preoţi care au sfârşit în urma supliciilor din închisorile comuniste. „Anul trecut, de Crăciun, măicuţele au cântat un colind, al lui Radu Gyr, iar în acele momente întreaga încăpere s-a înmiresmat cu un parfum provenit de la moaşte”, a povestit duhovnicul.

Părintele Iustin
Eftimie Mitra este încredinţat de minunile pe care le-a trăit de-alungul vieţii sale. Unele dintre acestea, spune el, sunt legate de viaţa părintelui Iustin Pârvu, cel care l-a călugărit. L-a vizitat în ultimele sale zile dinaintea morţii şi a rămas cu amintiri puternice legat de acesta.

„Odată, mi-a venit rândul la păzitul oilor mănăstirii. Vine părintele Iustin şi ne spune: alegeţi-mi şi mie un berbecaş care să îl avem aici, în turma noastră. Am ales un berbec alb, frumos, căruia i-am pus o fundiţă la gât, l-am pieptănat, l-am răsfăţat. Peste câteva zile apare păintele Iustin şi ne întreabă care e berbecaşul. I l-am arătat cu mândrie, însă ne-a spus, măi, nu e ăla. La un moment dat apare un berbecaş mic, negru, amărât, care a început să plângă la picioarele părintelui. Pe acela l-a ales părintele, iar când a crescut berbecaşul, ne-am mirat cât de mare şi frumos a ajuns. Altă dată părinţii unui copil l-au adus la părintele Iustin şi i-au spus că fiul lor nu poate scrie, deşi se afla în clasa a patra. Părintele Iustin i-a luat mâna copilului, în care acesta ţinea un creion şi a început să scrie cu ea: A, B, C, iar copilul lăsat apoi a continuat să scrie singur celelalte litere D, E, F... Altădată, un copil care nu vorbea a fost adus la  părintele Iustin. Când a ieşit din chilia acestuia, a început să vorbească”, relatează duhovnicul.

Eftimie Mitra este încredinţat că vorbele atribuite părintelui care l-a călugărit, despre faptul că după o perioadă de 12 luni de linişte va urma „urgia” sunt reale. „Uitaţi-vă la ce se întâmplă în Ucraina”, spune duhovnicul.

Iustin Pârvu s-a născut la 10 februarie 1919, în satul Poiana Largului, la acea vreme comuna Călugăreni, Neamţ. În 1939, s-a înscris la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Cernica, iar între 1942 şi 1944 a participat ca preot misionar pe Frontul de Est. A urmat, apoi, cursurile Seminarului Roman, pe care l-a absolvit în 1945, iar în 1948 a fost arestat politic şi a făcut 16 ani de închisoare. După eliberare, a lucrat ca muncitor forestier, iar între 1966 şi 1975 a fost reprimit în monahism, ca vieţuitor al Mănăstirii Secu (Neamţ) şi, apoi, al Mănăstirii Bistriţa (1975-1991). În toamna lui 1991, a pus piatra de temelie a Mănăstirii „Petru Vodă“, iar din 1999 a început construirea Mănăstirii Paltin. Din 2006, nu a mai fost stareţ la „Petru Vodă“, la cererea sa, şi, înainte de a muri, în 16 iunie 2013, l-a numit ca viitor stareţ pe ieromonahul Hariton Negrea.


Vă recomandăm şi:

FOTO Cum arată schitul viitoarei mănăstiri de la marginea Hunedoarei     O mănăstire de călugări va fi ridicată începând cu această primăvară la circa 10 kilometri de Hunedoara, pe Valea Roatei. Aşezământul va purta hramul Sfântului Nectarie, ocrotitor al bolnavilor. Anul trecut, în zonă a fost construit un schit, care este vizitat deja, săptămânal, de sute de turişti.

Tăierea pinilor din curtea Catedralei Episcopale a Devei a stârnit nemulţumiri    Reprezentanţii Episcopiei Devei şi Hunedoara au decis să taie copacii din curtea Catedralei Episcopale Sfântul Nicolae, pe motiv că sunt prea bătrâni şi pun în pericol siguranţa trecătorilor. Tăierea pinilor a stârnit însă nemulţumirea localnicilor, care au depus plângeri la primărie, în încercarea de a opri defrişările.

Povestea poliţistului-preot Bogdan Niţu, părintele care slujeşte în biserica din curtea Poliţiei Judeţene Hunedoara    Bogdan Niţu (37 de ani) este poliţist, dar şi preot, iar de câteva zile slujeşte în prima biserică ortodoxă construită în curtea unui sediu de poliţie din România, un lăcaş de cult situat la doar câteva zeci de metri de biroul său.

FOTO Povestea celei mai vechi biserici de piatră din ţară: Biserica Densuş, ridicată pe locul unui templu păgân al romanilor     În biserica din Densuş, slujbele se ţin neîntrerupt de şapte secole. Zidurile lăcaşului de cult au fost construite din rămăşiţele fostului oraş Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Imagini din aceeasi galerie
  • Manastirea Sfintii Români. FOTO Daniel Guţă. ADEVĂRUL 1
  • Manastirea Sfintii Români. FOTO Daniel Guţă. ADEVĂRUL 2
  • Manastirea Sfintii Români. FOTO Daniel Guţă. ADEVĂRUL 3
  • Manastirea Sfintii Români. FOTO Daniel Guţă. ADEVĂRUL 4
  • Manastirea Sfintii Români. FOTO Daniel Guţă. ADEVĂRUL 5
  • Eftimie mitra
Distribuie imaginea
citeste totul despre: