Mii de oameni şi ceva mai puţine măşti la mormântul lui Arsenie Boca. Pelerinaj amplu la Prislop VIDEO
0
Mormântul lui Arsenie Boca (1910– 989) de la Mănăstirea Prislop a fost invadat de pelerini, duminică, la împlinirea a 32 de ani de la moartea călugărului. Regulile anti-pandemice de la pelerinaj au fost puţine, însă destui pelerini le-au încălcat cu nonşalanţă.
Duminică, s-au împlinit 32 de ani de la moartea duhovnicului Arsenie Boca (29 septembrie 1910 - 28 noiembrie 1989), una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei din România, iar peste 5.000 de oameni au venit la mormântul său de la Mănăstirea Prislop.
GALERIE FOTO DE LA MĂNĂSTIREA PRISLOP
De la primele ore ale dimineţii, traficul rutier pe ultimii kilometri ai drumului spre mănăstire a fost aproape paralizat. Pelerinii au fost nevoiţi să îşi lase maşinile pe marginea şoselei, chiar şi la peste trei kilometri de schit, până în mijlocul satului Silvaşu de Sus.
Dramele care au zdruncinat copilăria lui Arsenie Boca: „Dacă aveam avere, intram la Cotroceni”
Mai multe echipaje ale Poliţiei au fost mobilizate pe traseu pentru a le explica oamenilor că nu mai pot înainta, decât pe jos şi pentru a le spune să îşi lase maşinile pe marginea şoselei.
Mănăstirea Prislop în secolul al XIX-lea. Povestea emoţionantă din spatele unei imagini unice
„Nu am mai văzut demult o asemenea coadă la Mănăstirea Prislop. Am am 75 de ani. Cum o să pot să merg pe jos, peste dealuri, atâta drum până la mănsătire?”, s-a plâns unul dintre vârstnicii care au fost opriţi de poliţiştii rutieri în satul învecinat mănăstirii.
Bătrânul a rămas în autoturism, în speranţa că va fi lăsat până la urmă să îşi continue drumul. După ora 10,00, câteva autocare cu pelerini, întârziate, au fost lăsate să treacă, pe măsură ce alţi şoferi veniţi devreme la mănăstire, au plecat şi au lăsat locurile libere mai aproape de aceasta.
Pelerinaj la Mănăstirea Prislop. VIDEO: ADEVĂRUL. Daniel Guţă
Mai puţine restricţii ca în 2020
Mai aproape de mormântul lui Arsenie Boca, drumul a fost ocupat de pâlcurile de pelerini care, strecurându-se printre maşinile parcate, au transformat şoseaua într-o alee pietonală. La intrarea în curtea Mănăstirii Prislop, oamenii au fost întâmpinaţi de câteva panouri în care au fost avertizaţi să poarte mască de protecţie - una dintre puţinele măsuri restrictive luate de reprezentanţii lăcaşului de cult în contextul pandemiei.
Câteva echipe de jandarmi, amestecate în mulţime, aveau menirea să se asigure că măsura este respectată. La vederea forţelor de ordine, unii dintre pelerinii care nu s-au conformat îşi scotoceau buzunarele în căutarea acesteia, alţii rămâneau impasibili, până când li se atrăgea atenţia. Cert este că la eveniment au fost mult mai mulţi oameni decât măşti, iar păstrarea distanţei s-a făcut doar rareori.
Mănăstirea Prislop. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
„Anul trecut, când am fost la parastasul părintelui Arsenie Boca, erau peste tot numai garduri, de la intrare până la mormântul părintelui. Jandarmii şi preoţii stăteau din loc în loc să ne îndrume pe unde să mergem, ne spuneau să păstrăm distanţa între noi şi ne ofereau spirt să ne dezinfectăm mâinile. Acum, sunt mai mulţi pelerini, dar lumea s-a mai relaxat”, relatează una dintre pelerine.
Pelerini la Mănăstirea Prislop. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Duminică dimineaţa, locul cel mai aglomerat din Mănăstirea Prislop a fost mormântul lui Arsenie Boca. Aleea ce urcă spre cimitir a fost ocupată în permanenţă de sute de credincioşi. „Am stat o oră la coadă, pentru a mă ruga câteva secunde în faţa mormântului părintelui nostru, dar a meritat. Vremea a fost însorită, plăcută, iar timpul a trecut uşor”, spune o altă pelerină.
Cine a fost Arsenie Boca
Arsenie Boca, născut în 1910 în satul Vaţa de Sus (judeţul Hunedoara) a fost preot, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, călugărul a intrat pe lista neagră autorităţilor comuniste, fiind arestat şi închis de mai multe ori, sub acuzaţii că ar fi sprijinit membri ai Mişcării Legionare.
Pelerinaj la mormântul lui Arsenie Boca de la Mănăstirea Prislop. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
A fost închis în arestul Siguranţei din Braşov, a fost trimis apoi să munceasă la Canalul Dunăre – Marea Neagră, în lagărele destinate zecilor de mii de deţinuţi politici, iar până la mijlocul anilor 1950 a mai trecut prin închisorile Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot.
Duhovnicul a murit la 28 noiembrie 1989, în Sinaia, la vârsta de 79 de ani, iar potrivit dorinţei sale a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, în 4 decembrie 1989. Aici slujise în anii ´50, înainte ca autorităţile comuniste să îl trimită în închisori şi apoi îi interzică să mai îmbrace straiele preoţeşti. „La înmormântarea lui au venit câţiva localnici. Era lume puţină, nimeni nu îşi închipuia că peste ani, părintele va fi aşa iubit de români”, îşi amintea una dintre vârstnicele din Silvaşul de Sus, care l-au întâlnit pe Arsenie Boca.
Din anii 2000, mitul călugărului Arsenie Boca a luat amploare, iar numărul tot mai mare de pelerini a adus prosperitate mănăstirii, vizitată în ultimii ani, de mii de oameni la fiecare sfârşit de săptămână şi în zilele de sărbătoare.
Se încarcă comentariile...
