Marile cetăţi ale lui Iancu de Hunedoara. Poveştile celor mai fastuoase monumente medievale ctitorite de voievod

Marile cetăţi ale lui Iancu de Hunedoara. Poveştile celor mai fastuoase monumente medievale ctitorite de voievod

Castelul Corvinilor într-o gravură din secolul al XIX-lea.

Iancu de Hunedoara a fost unul dintre cei mai bogaţi domnitori din istoria românilor, iar castelele şi cetăţiile medievale ale sale au rămas, peste secole, mărturii ale prestigiului de care se bucura.

Ştiri pe aceeaşi temă

În ultimul deceniu de viaţă, averea lui Ioan (Iancu) de Hunedoara însuma, pe lângă suprafeţele impresionante de pământ (aproximativ cinci milioane de jugăre la 1446 – susţin istoricii) şi 28 de cetăţi, 57 de oraşe şi peste 930 de sate, cele mai multe din Transilvania. Voievodul transilvan a rămas una dintre marile personalităţi din istoria românilor, apreciat pentu izbânzile în războaiele anti-otomane. A fost şi unul dintre cei mai bogaţi conducători medievali, iar câteva dintre ctitoriile sale au rămas mărturii ale prestigiului său. Iată povestea marilor edificii ale lui Iancu de Hunedoara.

Castelul Corvinilor
Cea mai impunătoare construcţie a familiei Huniazilor a rămas Castelul Corvinilor. Castelul din Hunedoara a fost construit la mijlocul secolului al XV-lea, pe locul unei aşezări mai vechi folosită de localnici ca adăpost împotriva invadatorilor. Încă din vremea vievodului, castelul era lăudat pentru frumuseţea sa. „Ioan Corvin a zidit un castel pe un munte înalt, pe care îl mângâie râuri liniştite; acesta este atât de întărit şi prin măiestria clădirii şi prin situaţia sa naturală, încât nu se înspăimântă de nici un atac de partea vrăjmaşilor”, relata cronicarul Antonio Bonfini, în secolul XV.

Iancu de Hunedoara a murit în 1456, iar lucrările la castel au fost continuate de soţia sa, Elisabeta. Istoricii susţin că aceasta s-a implicat în transformarea edificiului într-unul somptuos faţă de nevoile oamenilor din secolul XV. Au fost aduşi meşteri francezi pentru a se ocupa de înfrumuseţarea capelei şi altor încăperi şi de extinderea castelului. Acesta avea bucătării, dormitoare încălzite, săli în care aveau loc ospeţe, o capelă, o fântână săpată în stâncă, dar şi turnuri de apărare, beciuri, temniţe şi o sală de tortură. „Spre curte Elisabeta ridică o loggie cu două etaje, în stilul Renaşterii. Execuţia se datoreşte unor meşteri veniţi din Italia. Elisabeta s-a îngrijit apoi să îi dea castelului un aspect mai vesel, zugrăvind nu numai interiorul noilor încăperi, ci şi exteriorul Aripei Matia, precum şi alte clădiri”, scria istoricul Virgil Vătăşianu. Urmele picturilor care împodobeau castelul se văd şi astăzi, pe multe din zidurile lui. De-a lungul secolelor, castelul medieval a suferit numeroase modificări, care însă nu i-au ştiribit originalitatea.

Castelul Huniade
Cel mai vechi castel al Timişoarei a fost reşedinţă a lui Iancu de Hunedoara. Castelul Huniade a fost reclădit de voievod pe locul unui edificiu ridicat în secolul al XIII-a şi devastat de un cutremur. Nikolaus Engelmann şi Lorenz Klugenherz, atorii volumului Temeswar – Temeschburg, apărută în Germania, în editura Lohle din Eigeltinger – 1990, menţionează că în Castelul Huniade şi-a petrecut o parte din copilărie regele Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara. Castelul a fost locul serbărilro strălucitoare, turnirurilor şi jocurilor cavalereşti. Castelul Huniazilor a fost distrus şi reconstruit de mai multe ori în decursul istoriei sale, dar şi-a păstrat forma patrulateră în jurul curţii interioare. El găzduieşte secţiile de Istorie, Arheologie şi Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului Banatului.

Castelul ridicat pentru soţia sa
Casa Iancu de Hunedoara (sau Casa Elisabeta, cum mai este cunoscută construcţia) a fost ridicată în anul 1446, fiind parte a vechiului castel medieval ridicat de Iancu pentru soţia sa Elisabeta, castelul fiind finalizat în anul 1490 de fiul lui Iancu de Hunedoara, Matia Corvinul.  Edificiul este amintit o dată cu intrarea oraşului în posesiunea familiei lui Iancu de Hunedoara în anul 1446, potrivit istoricilor, drept recompensă pentru luptele victorioase purtate împotriva otomanilor. În apropiere se află Turnul Ştefan, construit în secolul al XV-lea, din piatră masivă. Monumentul impozant a fost ridicat la iniţiativa lui Ioan de Hunedoara, pentru a marca victoria de la Ialomiţa (1442) împotriva otomanilor. Construcţia turnului a început după anul 1446 şi a fost finalizată abia în 1468, după moartea voievodului.

Cetatea Şiria
Cetatea Şiriei a fost menţionată documentar din secolul al XIII-lea, însă Iancu de Hunedoara a fost cel care a existns-o şi a transformat-o într-una din reşedinţele sale. A fost întărită cu turnuri puternice, iar potrivit unor legende, Iancu ar fi dotat-o cu tuneuri, folosite în scop militar. Ruinele ei au fost mai puţin cercetate de areologi.

Mănăstirea franciscanilor
Una dintre cele mai faimoase mănăstiri ctitorite de Iancu de Hunedoara, potrivit istoricilor, se află la marginea oraşului Miercurea Ciuc. Mănăstirea franciscană a fost ridicată între anii 1442 - 1448, pe locul unei vechi biserici, ca urmare a comemorării victoriei de la Sântana de Mureş al lui Iancu de Hunedoara. De-a lungul secolelor, biserica ei a fost de mai multe ori devastată, iar în cele din urmă a fost demolată în 1802 şi reconstruită în stil baroc: Biserica adăposteşte statuia Sfântei Fecioare, veche din secolul al XIV-lea, considerată o capodoperă a sculpturii în lemn. Mănăstirea franciscană de la Sumuleu Ciuc este locul unde se adună anual de Rusalii sute de mii de credincioşi romano-catolici.


Vă recomandă să citiţi şi:

Mărturia lordului englez din Hunedoara anilor 1830: fermecat de o tânără ţigancă şi uimit de zestrea dacică a românilor

Mărturii rare despre Hunedoara anilor 1830 au fost păstrate în jurnalul de călătorie al primului englez care a vizitat orăşelul în secolul al XIX-lea. John Paget a rămas fascinat de castel, dar şi de o tânără ţigancă întâlnită în Hunedoara.

VIDEO Osemintele „puiului de dac” şi ale războinicului antic îngropat cu pumnalul său au fost expuse în premieră. Ce enigme ascunde cimitirul dacic

Osemintele unui copil, descoperite de arheologi în situl unei necropole dacice din grădina Castelului Corvinilor, au fost expuse în premieră. Scheletul pruncului reprezintă una dintre atracţiile expoziţiei inaugurate la Hunedoara, alături de rămăşiţele unui războinic dac, îngropate într-o urnă funerară, alături de armura şi arma sa.

Elisabeta Szilagyi, regina din Hunedoara. Zece mituri despre „mama-eroină“ care l-a făcut pe Matia Corvin rege al Ungariei

Elisabeta Szilagyi, soţia lui Ioan de Hunedoara şi mama regelui Matia Corvin, a jucat un rol importat în istoria poporului român, chiar dacă povestea „reginei din Hunedoara“ este presărată de controverse.

Castelul Corvinilor ascunde un mare secret: o criptă veche de şase secole, construită pentru Ioan de Hunedoara

Un număr impresionant de legende circulă despre Castelul Corvinilor din Hunedoara, însă multe dintre ele sunt ştiute de foarte puţini dintre vizitatorii monumentului. Una dintre ele, documentată de arheologi, este cea a criptei în care, cel mai probabil, urma să fie înmormântat Ioan de Hunedoara. Încăperea se află sub capela castelui.

Cele mai ascunse secrete ale Castelului Corvinilor: domniţa decapitată, beciul celor uitaţi, omul găsit mort în fântână

Castelul Corvinilor a fost nominalizat printre destinaţiile turistice de excelenţă din întreaga lume, potrivit site-ului tripadvisor.com, care a evaluat recenziile trimise de străinii care au vizitat monumentul. Turiştii au fost fascinaţi de castel, însă cei mai mulţi nu îi cunosc tainele înfiorătoare.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: