FOTO Săcărâmb, locul magic din Munţii Metaliferi. Cum arată apusul de soare din ţinutul aurului

FOTO Săcărâmb, locul magic din Munţii Metaliferi. Cum arată apusul de soare din ţinutul aurului

Săcărâmb. FOTO: Andreea Văduva. Facebook.

Săcărâmbul oferă una dintre cele mai frumoase privelişti de munte din România, iar apusurile de soare, văzute de pe dealurile sale, sunt faimoase.

Ştiri pe aceeaşi temă

Imaginile publicate de Andreea Văduva, o tânără din Hunedoara pasionată de fotografie, surprind priveliştea splendidă a apusului de soare, înfăţişată călătorilor care urcă la ruinele „bisericii trăsnite” din Săcărâmb, unul dintre punctele de belvedere ale aşezării aflată la circa 25 de kilometri de municipiul Deva.

GALERIE FOTO CU APUSUL ÎN SĂCĂRÂMB

Cei care ajung la vechea biserică greco-catolică, devastată de trăsnete şi furtuni, se trezesc în mijocul unuia dintre cele mai frumoase peisaje din ţinuturile Transilvaniei, întregit de înfăţişarea Dealului Calvaria Mare.

Satul Săcărâmb din Munţii Metaliferi are o istorie impresionantă. S-a dezvoltat de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când a devenit un „El Dorado” al familiilor de mineri din întreaga Europă. Povestea ţinutului aurului este strâns legată de cea a locului misterios în jurul căruia s-a întins aşezarea şi care atrage cel mai adesea atenţia oaspeţilor săi.

Un con vulcanic, din adâncurile căruia în ultimele trei secole au fost scoase cantităţi impresionante de metale preţioase şi rare, ca teluriul şi nagyagytul, a rămas simbolul fostului orăşel minier al secolelor trecute. Înfăţişarea muntelui a atras atenţia unui număr mare de exploratori străini din trecut, dornici să viziteze locul pe care l-au numit un El Dorado al Europei. „Dealul Patimilor” sau „Calvaria mare”, aşa cum a fost numit în unele relatări, a apărut de-a lungul timpului în nenumărate gravuri care ilustrau jurnalele publicate de străinii care au călătorit în Transilvania.


Foto: Andreea Văduva.

„Dacă priveliştea din localitate printre munţii despărţiţi este deja frumoasă, atunci din vârful piramidei, cu 196 picioare mai sus, ea este de neîntrecut. Înspre sud, priveşti către câmpia încântătoare pe care se află Deva cu cetatea să minunată şi multe alte localităţi. Mult mai departe, ca prin ceaţă, se zăreşte splendidul castel al Hunedoarei, iar în fundal munţii acoperiţi cu zăpadă veşnică, străjuind plăcuta vale a Haţegului ”, relata savantul austriac Joseph Adalbert Krickel, care a vizitat Săcărâmbul în februarie 1828.

La aproape două secole de la mărturia topografului vienez, Săcărâmbul continuă să-şi uimească oaspeţii prin priveliştile sale.

Locul magic din Săcărâmb

Vulcanul Săcărâmbului a fost nelipsit de-a lungul ultimelor secole din ilustratele şi gravurile care înfăţişau satul din munţi, faimos în lume pentru bogăţia zăcămintelor de metale preţioase. Localnicii l-au numit Calvaria Mare (de la Calvarium, numele latinesc al Golgotei, dealul pe care a fost răstignit Iisus Hristos) şi au aşezat o cruce din lemn pe cea mai înaltă stâncă a sa.


Foto: Andreea Văduva.

Unii cercetători au ajuns la concluzia că masivul cu formă ciudată este o rămăşiţă a unui con vulcanic cu altitudinea de peste 3.000 de metri, devastat de exploziile din cele mai vechi timpuri, un vulcan care continuă să îşi manifeste energiile şi care a dat numele de zonă climaterică Săcărâmbului, loc considerat unul dintre locurile cele mai benefice pentru sănătate.


Foto: Andreea Văduva.

De la mijlocul secolului al XVIII-lea, Calvaria a atras o mulţime de savanţi occidentali, după ce în adâncurile sale au fost descoperite zăcăminte bogate de metale preţioase: aur, argint, telur, săcărâmbit, silvanit, scorodit, pirofirit, rodonit, stibiuconi, valentinit şi alte numeroase tipuri de minereuri, unele descoperite aici pentru prima dată în lume.

Chiar daacă drumul spre Săcărâmb era dificil în secolele XVII - XVIII, locul a fost prezent în aproape toate cronicile de călătorie ale marilor oameni de ştiinţă occidentali care au vizitat în acele vremuri ţinuturile Transilvaniei.

 

Peste 40 de tone de aur au fost extrase din minele Săcărâmbului numai în secolul al XIX-lea. Exploatările miniere din jurul satului de munte au continuat până la începutul anilor 2.000. De atunci, fosta aşezare bogată şi cosmopolită din Munţii Metaliferi a devenit un loc al foştilor mineri, al călătorilor interesaţi de istorie şi al amatorilor de frumos.

 


Mai puteţi citi şi:

VIDEO 7 locuri din România demne de Dosarele X. Fenomenele inexplicabile şi paranormale care le-au sporit faima

VIDEO Săcărâmb, fostul „El Dorado“ al Europei. Tainele aşezării de sub vulcan, locul cel mai bogat în metale preţioase

Marile taine ale aurului din România: regii care şi-au ascuns comorile şi primul trib din istorie cuprins de febra aurului

Tainele vulcanului din Săcărâmb, locul celor mai mari bogăţii subterane. Telurul şi aurul l-au transformat în El Dorado

Săcărâmb, satul din poveştile cu prinţi şi împăraţi. De ce a căutat Franz Joseph tămăduirea în izvoarele muntelui de aur

 

Săcărâmb. FOTO: Andreea Văduva. Facebook.

Imagini din aceeasi galerie
  • Săcărâmb. FOTO: Andreea Văduva. Facebook.
  • Săcărâmb. FOTO: Andreea Văduva. Facebook.  1
  • Săcărâmb. FOTO: Andreea Văduva. Facebook.  2
  • Săcărâmb. FOTO: Andreea Văduva. Facebook.  3
  • Săcărâmb. FOTO: Andreea Văduva. Facebook.  4
  • Săcărâmb. FOTO: Andreea Văduva. Facebook.  5
  • Săcărâmb. FOTO: Andreea Văduva. Facebook.  6
  • Săcărâmb. FOTO: Andreea Văduva. Facebook.  7
  • Săcărâmb. FOTO: Andreea Văduva. Facebook.  8
  • Apusul de pe Dealul Calvaria Mare - Săcărâmb. ADEVĂRUL.
  • Apusul de pe Dealul Calvaria Mare - Săcărâmb. ADEVĂRUL. 1
  • Apus - Săcărâmb. ADEVĂRUL.
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările