Descoperire epocală în cetatea dacică Piatra Roşie. Nimeni nu a ştiut de acest edificiu circular grandios VIDEO

Descoperire epocală în cetatea dacică Piatra Roşie. Nimeni nu a ştiut de acest edificiu circular grandios VIDEO

Săpături arheologice la Piatra Roşie. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Descoperire importantă în cetatea dacică Piatra Roşie: o construcţie misterioasă a fost scoasă la iveală după două milenii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Au trecut mai mult de şapte decenii de când echipa de arheologi condusă de istoricul Constantin Daicoviciu a cercetat terasa I a cetăţii dacice Piatra Roşie, sit aflat în prezent în patrimoniul UNESCO. 

GALERIE FOTO DE LA PIATRA ROŞIE

Până în aceste zile, când au fost reluate săpăturile arheologice, terasa I a aşezării dacice nu a mai fost cercetată sistematic, deşi aici au fost descoperite rămăşiţele unor construcţii importante.

Tărâmul plin de secrete al dacilor. Locul unde ar fi murit Decebal, muntele sfânt şi faimoasele cetăţi FOTO VIDEO

Zece locuri în care dacii şi-au ascuns comorile de aur. Cum au fost descoperite tezaurele fabuloase

„Palat“ al Cetăţii dacice Costeşti, în şantier după patru 

În 1949, arheologii au scos la iveală o clădire cu două încăperi, una rectangulară şi cealaltă absidală, spre care ducea o alee pavată din calcar, desprinsă din drumul antic al cetăţii Piatra Roşie.

 
Cetcetări arheologice la Piatra Roşie. Video: ADEVĂRUL: Daniel Guţă

Cercetările arheologice din ultimele zile au dus la descoperirea unui alt edificiu, de formă circulară, care cuprinde absida şi construcţia învecinată ei. Edificiul descoperit prezintă asemănări cu marele sanctuar circular de la Sarmizegetusa Regia şi ar putea data din aceeaşi perioadă antică. La fel ca în cazul marelul templu circular din Sarmizegetusa Regia, o ramificaţie a drumului pavat duce spre el. Cercul de piatră care nu a fost observat de arheologi în 1949 reprezintă baza unei construcţii monumentale antice, despre al cărui rol arheologii au fost rezervaţi în a se pronunţa. Totuşi, ne este exclus ca edificiul dacic să fi fost un templu.


Absida de află în interiorul unui „cerc uriaş de piatră”. Foto: Răzvan Mateescu

„Primele cercetări arheologice sistematice de la Piatra Roşie au avut loc în anul 1949. După o foarte lungă perioadă, au mai fost campanii în anii 2004 – 2005, iar în acest an am hotărât să reluăm cercetările, unul dintre obiective fiind documentarea construcţiei cu absidă de pe Terasa I. Dacă până anul acesta vorbeam despre o clădire care cuprindea două încăperi, una rectangulară şi o alta cu absidă, cercetările au adus o noutate foarte mare.

Încăperile amintite anterior sunt, de fapt, partea centrală a unui edificiu rotund, cu diametrul de aproximativ 20 metri. Circumferinţa sa este marcată prin piese şi bucăţi de calcar, atât local, cât şi adus din cariera de la Măgura Călanului. Astfel, se poate vorbi despre o nouă construcţie monumentală cu plan circular în aria cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, similară celor de la Sarmizegetusa Regia, Feţele Albe, Pustiosul, Rudele şi Meleia”, a declarat dr. Răzvan Mateescu, coordonatorul şantierului arheologic.


Piatra Roşie. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Campania de cercetare din acest an se va încheia în următoarele zile, săpăturile de la Piatra Roşie urmând să fie reluate anul viitor.
 

Istoricul cetăţii dacice

Cetatea dacică Piatra Roşie a fost ridicată pe stâncă deasupra Văii Luncanilor în vremea regelui Burebista, iar multe dintre vestigiile sale nu şi-au dezvăluit încă secretele. Un astfel de monument din Patra Roşie este „drumul pavat”, unul dintre cele mai bine conservate elemente de arhitectură din situl UNESCO.


Drumul pavat din Piatra Roşie. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

 

Pe o distanţă de aproape 40 de metri, pot fi văzute rămăşiţele bine conservate ale drumului cu trepte de piatră, care urcă spre platoul cetăţii. Istoricul Constantin Daicoviciu susţinea că drumul pavat începea de la intrarea în incinta II a cetăţii, adică ar fi avut o lungime cu 100 de metri mai mare decât cea vizibilă în prezent, însă alţi arheologi i-au contrazis susţinerile.

În Piatra Roşie au fost descoperite mai multe scuturi de fier antice, bogat împodobite cu reprezentări ale unor animale mitologice, precum şi un bust de bronz al zeiţei Bendis.


Cetatea dacică Piatra Roşie. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Cetatea face parte din sistemul de fortificaţii al Munţilor Orăştiei, se află în sectorul de V al Platformei Luncanilor, pe o stâncă de calcar jurasic, izolată de peisajul împrejurător, singura cale de acces fiind o şa îngustă apărată, de altfel de un turn dacic construit într-un punct obligatoriu de trecere, informează un raport publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice.


Cetatea dacică Piatra Roşie. Video, pe larg

Aşezarea avea rolul de a supraveghea şi de a preîntâmpina atacurile, care ar fi venit din direcţia Văii Mureşului – Valea Streiului – Valea Luncanilor. Dealul (altitudine 823 m) se află între două văi (Valea Roşie şi Valea Stângului) şi deţine o poziţie de necucerit datorită prăpăstiilor.

Cetatea dacică a fost redescoperită în secolul al XIX-lea, iar primele cercetări arheologice ample au avut loc în vara anului 1949 (iunie-septembrie) sub conducerea lui C. Daicoviciu, în urma cărora a fost publicată monografia Cetatea dacică de la Piatra Roşie, Bucureşti, 1954.

Potrivit arheologilor, cetatea a avut două faze principale de construcţie, databile în perioada secolelor I a. Chr. – I p. Chr. Într-o primă fază, pe platoul superior a fost ridicată o fortificaţie din piatră de calcar de formă patrulateră cu patru turnuri de colţ şi unul de curtină (turnurile I-V) şi alte două turnuri avansate (A-B). Ulterior, o altă fortificaţie din piatră, lemn şi pământ închidea pe latura estică cele două turnuri avansate amplasate la colţuri. Cercetările efectuate de către echipa condusă de Constantin Daicoviciu au arătat că fortificaţia a avut un singur nivel de distrugere, cel final, din timpul războaielor cu armata romană de la începutul secolul al II-lea.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Spectaculoasa cale ferată montană către cetăţile dacice, acum dispărută. Pe vremuri, urşii alergau după trenuri

 

Poteca spre cetate. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.

Imagini din aceeasi galerie
  • Poteca spre cetate. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Cetatea dacică Piatra Roșie. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Cetatea dacică Piatra Roșie. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 1
  • Cetatea dacică Piatra Roșie. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 2
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările