Cum arată fosta mină Barza, închisă în urmă cu 15 ani. De aici au fost scoase zeci de tone de aur VIDEO

Cum arată fosta mină Barza, închisă în urmă cu 15 ani. De aici au fost scoase zeci de tone de aur VIDEO

Gurabarza. Ilustrate de la începutul secolului XX.  3

Au trecut 15 ani de la închiderea uneia dintre cele mai importante exploatări aurifere din România, mina de la Barza. Acum, acolo, clădirile sunt ruinate, iar unele au dispărut cu totul.

Ştiri pe aceeaşi temă

Au trecut 15 ani de la închiderea definitivă a exploatării miniere Barza (Crişcior), din vecinătatea municipiului Brad. De la mijlocul anilor 2000, zeci de clădiri ale minei de aur şi a uzinelor sale, lăsate fără supraveghere adecvată, au fost devastate de hoţi şi de scormonitori după fier vechi şi materiale de construcţii.

GALERIE FOTO DE LA BARZA

Splendoarea muntelui Vulcan, colţul de rai al Ţării moţilor. Stâncile lui veghează „drumul aurului” FOTO

Piaţa înfloritoare a aurului dacic. Cum au fost traficaţi Kosonii din Sarmizegetusa Regia online, în lumea largă

Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat


La Gura Barza, galeria principală a vechii întreprinderi miniere Barza, un loc izolat de versanţii, în ultimul deceniu, aproape toate construcţiile au fost prefăcute în mormane de moloz, iar zecile de hectare pe care au fost ridicate, unele încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, au devenit în terenuri virane, pe care localnicii le-au folosit doar pentru a mai arunca gunoaiele. Un pârâu roşiatic, izvorât din gurile de mină, inundă locurile prin care de-a lungul timpului au trecut mii de tone de minereu aurifer.

 


Uzina de preparare a minereului construită la poalele muntelui Barza în 1898 fusese cea mai mare din Imperiul Austro-Ungar. În primele decenii de comunism, zona minieră a fost extinsă, iar în anii '80, când minele şi uzinele aurifere au intrat în declin, la Barza munceau peste 6.000 de oameni. În 2006, exploatarea a fost închisă definitiv. Cu timpul, natura a luat în stăpânire teritoriul ocupat de ruine şi a ascuns tot mai mult urmele distrugerilor din epoca post industrială.

 

 


Ruine.. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Intrarea în galeria principală Gurabarza, şi ea distrusă parţial, a rămas însă în picioare, inundată de apele roşiatice numite de localnici „galiţă”. Izvoarele subterane care „dau culoare” întinderii miniere conţin cupru, fier şi alte metale neferoase, care în contact cu apa formează oxizi cu un nivel ridicat al Ph-ului. În contact cu aerul, compuşii nocivi din galiţă se oxidează, iar apa capătă o culoare roşiatic – maronie, în funcţie de distanţa pe care a parcurs-o de la gura minei.


Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Aur extras din vremea Daciei

În ţinutul aurifer al Bradului, care cuprindea exploatările Ruda, Barza, Valea Morii şi Valea Arsului, aurul este extras din vremea Daciei. Primele galerii miniere au fost săpate în vremea romanilor, după cucerirea teritoriilor dacilor.


Gurabarza, la începutul secolului XX. Ilustrată

„Existenţa exploatărilor din epoca romană, în minele de la Ruda se constată în special la mina din muntele Barza-Ruda, unde cele două galerii paralele, Sofia şi Michail, indică începutul exploatării prin galerii, cum demonstrează aşa numitele Trepte romane, artistic săpate şi care fără îndoială sunt operă romană. Marcarea acestor artistice trepte romane o confirmă şi geologul german Semper, care le pune însă în galeria Ana, comunicabilă şi azi, şi în care s-au găsit câteva unelte vechi miniere, ca lămpi şi ştearţuri, precum şi diferite monede romane”, informa istoricul şi publicistul Ion Rusu Abrudeanu, în volumul „Aurul românesc. Istoria lui din vechime până azi” (1933).



Minele de aur din zona Bradului au început să se dezvolte intens în secolul al XIX-lea, datorită bogăţiei zăcămintelor şi investiţiilor unor companii germane interesate de profitabilitatea lor. Minereurile extrase şi prelucrate conţineau metale nobile, aur şi argint, în concentraţie variabilă de până la 12 grame la tonă, iar în unele cazuri au ajuns la o concentraţie de 40 de grame la tona de minereu. La începutul secolului XX, minerii extrăgeau circa o tonă de aur pe an, de aici.


Gurabarza, la începutul secolului XX. Ilustrată

În 1948, când complexul minier a fost naţionalizat, ultimul proprietar privat al exploatării a fost Societatea „Mica” Brad. Ulterior, în 1955 a fost înfiinţat Trustul Aurului Brad, care administra centrele miniere, iar în prezent zona fostului complex se află în patrimoniul Minvest.


Gura Barza în 2009. Foto: Traian Manu.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Hunedoara secolului XIX, descrisă de un londonez: şocat de traiul ţiganilor, dar fascinat de castel şi de ţinutul aurului

VIDEO Golgota aurului. Cum se vede lumea de pe conul vulcanic care a făcut celebru un sat din Munţii Metaliferi

Românii ignoră muzeul unic în lume, cu piese de aur nativ estimate la milioane de euro. Soarta tristă a tezaurelor preţioase

Gurabarza. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Imagini din aceeasi galerie
  • Gurabarza. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Gurabarza. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 1
  • Dărâmături. Gurabarza. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Gurabarza. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 2
  • Gurabarza. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 3
  • Gurabarza. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 4
  • Gurabarza. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 5
  • Gurabarza. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 6
  • Gurabarza. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 7
  • Gurabarza. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 8
  • Treptele Romane. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Treptele Romane. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 1
  • Gurabarza în 2009. Foto: Traian Manu.
  • Gurabarza în 2009. Foto: Traian Manu.  1
  • Gurabarza în 2009. Foto: Traian Manu.  2
  • Haldă de steril. Gurabarza. Foto: Traian Manu
  • Tunel. Gurabarza. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Gurabarza. Ilustrate de la începutul secolului XX.
  • Gurabarza. Ilustrate de la începutul secolului XX.  1
  • Gurabarza. Ilustrate de la începutul secolului XX.  2
  • Gurabarza. Ilustrate de la începutul secolului XX.  3
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările