Colosseumul de la poalele Retezatului: ce lucrări se fac în arena din Ulpia Traiana Sarmizegetusa FOTO VIDEO

Colosseumul de la poalele Retezatului: ce lucrări se fac în arena din Ulpia Traiana Sarmizegetusa FOTO VIDEO

Amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Amfiteatrul dein Ulpia Traiana Sarmizegetusa va fi reabilitat cu fonduri europene. În prezent se pregăteşte terenul noii investiţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Au trecut aproape doi ani de când Consiliul Judeţean Hunedoara şi Agenţia de Dezvoltare Regională Vest au semnat contractul de finanţare în valoare de circa cinci milioane de euro, pentru restaurarea amfiteatrului antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa Regia.

GALERIE FOTO DIN ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA

Povestea descoperirilor unicat din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Cum s-au pierdut celebrele mozaicuri din palatele antice

Secretele celor mai prospere oraşe antice dispărute: capitala întemeiată de romani şi coloniile greceşti înghiţite de mare

Perioada de implementare a proiectului este de 54 de luni de la data semnării contractului, însă până în prezent s-au făcut paşi mici până la execuţia lucrărilor.

În aceste zile, se pregăteşte terenul pentru noua investiţie care va transforma radical înfăţişarea amfiteatrului antic, dar sunt şanse mici ca arena romană să intre în şantier pentru a fi reabilitată în 2021.

Au loc măsurători şi sondaje în incinta antică, după ce în luna februarie Consiliul Judeţean Hunedoara a atribuit, cu suma de 677.450 lei serviciile de proiectare şi asistenţă tehnică pentru proiectul de restaurare.

Cum va fi restaurat amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Investiţia vizează conservarea şi restaurarea amfiteatrului roman din situl arheologic, pe o suprafaţă de aproape 5.000 de metri pătraţi. Sunt prevăzute lucrări ample: reconstruirea şi gazonarea arenei, consolidarea şi reamenajarea zidurilor arenei, amenajarea intrărilor, realizarea de scări de acces, pardoseli şi tribune. Proiectul cuprinde amenajarea parţială a gradenurilor de pe tronsonul sudic, astfel încât să poată fi folosite pentru diferite evenimente în perioada estivală, dar şi reconstituirea tribunei oficialităţilor, care se va face ţinându-se cont de coloana corintică găsită la faţa locului de arheologul Gabor Szinte, se arată în proiect.

Lucrările de reabilitare vor consta în înălţarea şi reconstrucţia unei tribune pentru a căpăta înfăţişarea pe care locul o avea în secolul al doilea. Pentru refacerea arenei va fi folosită marmură de la exploatările din zonă, pentru că marmura s-a aflat în componenţa monumentului, susţin specialiştii, însă cu timpul ea a fost luată şi transformată în var.

Iniţial, şi refacerea Forului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost inclusă în planurile autorităţilor judeţene, însă din cauza costurilor proiectul care viza reabilitarea monumentului nu a mai fost depus la Agenţia de Dezvoltare Regonală Vest.


Amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala romanilor din Dacia

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost întemeiată de împăratul Traian, din anul 106, şi a fost transformată în capitala noii provincii cucerite de armatele romane. Vechile ruine ale aşezării care a devenit capitala provinciei Dacia ocupă o suprafaţă de peste 30 de hectare la poalele Retezatului şi ale Munţilor Poiana Ruscăi. Complexul arheologic se află în apropiere de Haţeg şi de vechile Porţi de Fier ale Transilvaniei, într-o zonă de importanţă strategică în care au avut loc de-a lungul secolelor mai multe bătălii sângeroase. Arheologii susţin că doar cinci la sută din suprafaţa oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost cercetată în detaliu. Ruinele capitalei romane dezvăluie un fost oraş cosmopolit şi înfloritor din Antichitate, o aşezare de lux, în care trăiau peste 20.000 de oameni, cu o mulţime de clădiri administrative şi palate impozante, cu temple închinate zeităţilor romane, şi cu un amfiteatru care putea primi peste 5.000 de spectatori.

Amfiteatrul antic a fost cercetat sistematic pentru prima dată de Societatea de istorie şi arheologie a judeţului Hunedoara, care coordona lucrările din 1882 - 1883 de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, iar în anii ’30 a fost decopertat complet.

ă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Oraşul antic din România vizitat de mii de oameni din greşeală. „Spun că au venit să vadă ruinele cetăţii dacice şi că nu vor să audă de romani“

Pompeii de la poalele Retezatului. Cum arăta Ulpia Traiana Sarmizegetusa în secolul al XIX-lea: „O mulţime de obiecte preţioase erau cărate de acolo”

Cum au fost batjocorite marile cetăţi în trecut. Localnicii profitau de dezastrul aşezărilor, dar străinii se cutremurau

Amfiteatru. Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Imagini din aceeasi galerie
  • Amfiteatru. Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL  1
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL  2
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL  3
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL  4
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL  5
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL  6
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL  7
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL  8
  • Forul. Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Forul. Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL  1
  • Forul. Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL  2
  • Forul. Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL  3
  • Forul. Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL  4
  • Forul. Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL  5
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările