Zece reguli esenţiale la plantarea pomilor fructiferi. Cum alegem cel mai bun pom şi cel mai potrivit loc din grădină

Zece reguli esenţiale la plantarea pomilor fructiferi. Cum alegem cel mai bun pom şi cel mai potrivit loc din grădină

Plantarea unui pom fructifer. FOTO Costel Crângan

Luna martie şi prima decadă a lunii aprilie sunt considerate de specialişti perioade foarte bune pentru sădirea pomilor, însă alegerea momentului potrivit nu-i totul, ci doar o mică parte a unui proces complex, care poate duce la roade, însă poate fi şi un eşec în toată regula.

Încălzirea vremii a stârnit din nou apetitul românilor în a îndeplini măcar partea aceea despre săditul unui pom (celelalte două misiuni fiind ridicarea unei case şi creşterea unui copil) din unul dintre cele mai cunoscute proverbe româneşti despre rostul vieţii omului pe pământ.

Fie că stau la casă sau la bloc, românii vor găsi mereu loc, timp şi motiv să planteze un pom (sau măcar un copac), deşi, conform proastelor obiceiuri ale naţiei, mereu se va ivi cineva care să-l taie, smulgă, ciopârţească.

Convinşi de faptul că elanul celor care pun pomi va învinge până la urmă elanul celor care-i distrug, am apelat la inginerul agronom Florin Savin, care ne-a explicat, pe înţelesul tuturor, care-s cele mai importante 10 reguli de care trebuie să ţină cont cel care vrea să sădească un arbore.

Înainte însă de a vorbi de cele 10 reguli, să spunem că pomii se pot planta, cu şanse mari să se prindă, primăvara şi toamna, când temperatura solului nu scade sub 2-3 grade Celsius, pământul este jilav, iar arborii nu sunt în perioada de vegetaţie (sau sunt la debutul acestei).

„În general, toamna este mai indicat, căci pomul va beneficia de aportul de apă din perioada iarnă, iar primăvara va porni în vegetaţie foarte bine. Şi primăvara devreme este în regulă, însă în acest caz irigarea pomilor în perioada de după sădit este obligatorie”, spune inginerul Savin.

Alegerea pomilor

Alegerea trebuie să fie cu mare atenţie, căci nu toţi pomii se potrivesc cu toate tipurile de teren şi cu toate tipurile de climă. Spre exemplu, piersicul şi caisul au nevoie de mai multă căldură, deci preferă zonele de câmpie, sudice, în vreme ce  mărul, prunul, cireşul sau vişinul pot fi cultivaţi în zone mai reci. De asemenea, spre exemplu, cireşul are nevoie de mai multă apă decât nucul.

De asemenea, se recomandă folosirea a cel puţin 2-3 soiuri din aceeaşi specie  pentru o mai bună polenizare chiar dacă s-au creat soiuri autocompatibile.

„În general, recomand pomii de anul 2 sau 3, cumpăraţi de la pepiniere specializate, caz în care cumpărătorul este informat în legătură cu ce tip de pomi se potrivesc pentru zona şi terenul lui”, spune inginerul Savin.

Acesta mai recomandă ca transportul pomilor către locul de plantare să se facă având protejate rădăcinile (udate şi acoperite un o folie de platic), căci altfel se vor deshidrata şi există riscul să nu se mai prindă. Dacă pomii sunt cumpăraţi cu mai multe înainte de sădire, trebuie ţinuţi în şanţuri adânci de 30-40 cm, înclinaţi, cu rădăcinile (şi o porţiune de circa 25-30 cm din tulpină) acoperite cu nisip sau pământ ud.

Alegerea locului pentru sădit

Dacă aveţi în plan să plantaţi mai mulţi pomi, aveti grijă să curăţaţi terenul de vegetaţie, pietre şi să defrişaţi resturile de rădăcini rămase de la pomii vechi. Terenul trebuie să fie de o calitate cel puţin medie, căci pomii nu se prin oriunde.

„Majoritatea pomilor obişnuiţi – meri, pruni, peri, caişi, piersici etc – nu rezistă pe terenurile nisipoase, sărace în umiditate şi nutrienţi. De asemenea, nici locurile mlăştinoase nu sunt indicate, nici cele sărăturate sau cu exces de piatră”, spune specialistul.

Nu se recomandă plantarea în văi înguste, cu curenţi de aer puternici sau în zone cu îngheţuri târzii de primavara frecvente.

Pomii trebuie puşi la distanţă de cel puţin doi metri de garduri sau de pereţii imobilelor, altfel riscaţi să fie probleme mai târziu, căci pomii vor tânji. Arborii fructiferi trebuie puşi de regulă în partea imobilului în care beneficiază de lumină solară directă: preferabil spre sud, dar merge şi la est sau la vest. În niciun caz la nord.

Săparea gropilor

Înainte de a săpa gropile (dacă sunt mai mulţi pomi de plantat) trebui să pichetaţi.  Întindeţi o sfoară de-a lungul locului unde aveţi de gând să fie şirul de pomi, apoi marcaţi cu ţăruşi locul unde vreţi să puneţi pomii.
În general, între pomi trebuie să fie, pe rând, cel puţin 3,5 metri, însă există pomi de talie mare (cum ar fi nucii) unde distanţa ajunge şi la 8 metri.

„Pentru arbuşti, gropile trebuie să aibă dimensiunea de 30x30x30 cm, iar pentru pomi, de 60x60x60 cm. Este bine să săpaţi gropile cu cel puţin două săptămâni inainte de plantare pentru a activa microflora din sol şi aerarea pământului”, spune inginerul Savin.

Atunci când săpaţi gropile e foarte important cum puneţi pământul rezultat din săpătură. Primii 30 cm se aşează în partea dreaptă a gropii, iar următorii 30 cm de pământ scos se pun pe partea stângă. De această aşezare a straturilor de pământ se va ţine cont la umplerea gropilor la plantare. Ideea este ca pământul cel mai fertil să se gasească în zona rădăcinilor pomului.

Fasonarea rădăcinilor

Are drept scop eliminarea porţiunilor de rădăcină rupte, uscate, mucegaite. Totodată, prin scurtarea cu o treime a rădacinilor, se reinnoiesc secţiunile. Rădăcinile mai groase de 3-4 mm se fasonează scurt, iar dacă acestea sunt rănite, fasonarea se face imediat deasupra rănii. Pentru fasonat se foloseşte un forfece de vie (sau de pomi).

Mocirlirea rădăcinilor

Operaţiunea constă în scufundarea rădăcinilor fasonate, chiar înainte de plantat, într-un amestec de balegă de bovine (doar de bovine!) proaspătă, pământ şi apă.

„Dacă nu aveţi balegă, faceţi mocirla doar din pământ de flori şi apă, având grijă să aibă consistenţa unei smântâni. Acest amestec stimulează apariţia de noi rădăcini şi ajută la vindecarea rănilor”, explică inginerul.

Fertilizarea

Este esenţial să aplicaţi îngrăşământ la groapă. În stratul provenit de la suprafaţă  (primii 30 cm) se amestecă 10-15 kg de gunoi de grajd bine putrezit (dacă nu aveţi, puneţi nişte pământ de flori) şi câte 50 g de superfosfat şi sare potasică.

Plantarea

Pomul se aşează în groapă în aşa fel încât punctul de altoire să rămână deasupra nivelului solului. Pe fundul gropii se aruncă 15-20 cm de pământ reavan din stratul inferior pe care se vor sprijini rădăcinile pomului.

Se arunca, apoi, pământ amestecat cu îngrăşăminte introducându-se cu degetele printre rădăcini. După ce rădăcinile au fost complet acoperite, se scutură uşor pomul pentru că pământul să pătrundă bine între rădăcini.

Se face primul călcat, adică se tasează solul în jurul tulpinii cu piciorul. Se adaugă o galeată de apă, se trage apoi tot pământul în groapa până la nivelul superior al acesteia şi se execută al doilea călcat.

Dacă este cazul, se mai adaugă mraniţă (5 kg), se tasează, iar solul şi se face un muşuroi larg în jurul trunchiului pentru a proteja rădăcinile de ger. Cu restul pământului se face o copcă în jurul pomului.

Udarea la plantare

În copcă se toarnă 1-2 găleţi de apă care va drena granulele de pământ între rădăcinile pomului şi va elibera aerul prevenind apariţia mucegaiului.

După ce apa a pătruns în sol, se trage tot pământul în jurul pomului sub forma de muşuroi spre a proteja pomul de îngheţ.

Elementele de susţinere

Fiecare pom are nevoie de un tutore pentru ca acesta sa crească drept, sa nu fie îndoit de vânt, zăpadă.
Aşezaţi câte un tutore în dreptul fiecărui pom şi legaţi în forma de „opt” pomul de tutore cu rafie, sfoară sau chiar o curea din piele mai veche.

Fasonarea coroanei şi protecţia la rozătoare

Primăvara devreme  (sfârşit de februarie–început de martie) se fac tăieri de formare a coroanei. Axul se scurtează la 60–80 cm şi se lasă trei lăstari în vârf care au o poziţie de 120 de grade între ei. Va rezulta un pom cu coroana în formă de vas.

„Pentru zonele unde există pericolul de atac al iepurilor sau rozătoarelor vă sugerez să luaţi peturi din plastic pe care să le taiati la ambele capete obţinand un cilindru. Introduceţi acest cilindru sau mai mulţi pe tulpina pomului. Puteţi folosi şi substanţe repelente care se aplica cu pensula pe trunchiul pomilor”, spune inginerul Savin.

Vă mai recomandăm şi:

Cinci secrete surprinzătoare pentru grădinărit. Cum scapi de gândaci „invitându-i“ la o bere sau la un ceai

VIDEO Ce este „copcirea“, operaţiunea vitală primăvara pentru pomii fructiferi. Cursul profesionist al unui doctor în horticultură despre „tăierea de rodire“ 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările