Profesorul care a făcut cunoscut Tronul Străbunilor, misterioasa construcţie din Ţara Haţegului cu o vechime de peste 32 de milioane de ani

Profesorul care a
făcut cunoscut Tronul Străbunilor, misterioasa construcţie din Ţara Haţegului
cu o vechime de peste 32 de milioane de ani

Profesorul Ioan Romeo Mânzală şi Tronul Străbunilor Foto: Valentin Trufaşu

Ioan Romeo Mânzală, profesor la Universitatea din Cluj, doctor inginer, expert în construcţii hidroenergetice, inventator şi autor a numeroase studii de specialitate, a făcut parte din echipa de experţi care a analizat una dintre cele mai vechi şi sacre construcţii ale planetei, Tronul Străbunilor, cunoscut şi ca Tronul lui Dumnezeu.

Ioan Romeo Mânzală (63 de ani) a fost pasionat dintotdeauna de mineralogie, astfel că opţiunea sa pentru a urma o facultate de specialitate a venit ca ceva firesc. A vizitat de-a lungul carierei numeroase ţări, printre care se numără Africa de Sud, despre care a şi scris o carte, Senegalul, Ghana, Tanzania, a străbătut Statele Unite, iar în Europa a fost cam peste tot. În Asia, a trecut prin India, Pakistan şi Mongolia. Din 2016 s-a alăturat echipei de specialişti care studiază Tronul Străbunilor, un megalit din Ţara Haţegului, învăluit încă în mister în multe privinţe.

Primul care a făcut mai multe cercetări cartografice în zona unde se găseşte Tronul Străbunilor a fost colonelul Constantin Zagoriţ, un renumit topograf. În scrierile sale din perioada 1928-1937 a lansat chiar ideea că fosta capitală a Daciei ar fi fost, de fapt, în perimetrul unde se găseşte şi Tronul Străbunilor, nu la Sarmizegetusa, ipoteză susţinută mai târziu şi de scriitorul hunedorean Gligor Haşa.

Colonelul Constantin Zagoriţ a vorbit şi de alte fenomene care ar avea loc în preajma megalitului din Ţara Haţegului. ”A observat în timpul cartografierii în zonă că nu oboseşte şi în anumite zone corpul îi devine mai uşor”, ne povesteşte Ioan Mânzală, însă până acum nu s-au efectuat şi studii ştiinţifice care să îi confirme spusele.

Există în schimb mai multe mărturii ale unor persoane care au călătorit în zonă şi care au constatat o ameliorare semnificativă a durerilor de oase, mai ales în cazul celor care aveau astfel de afecţiuni de ani de zile.

”Unii percep ceea ce facem noi la Tronul Străbunilor ca o realizare, alţii ca pe un mit, dar noi sperăm ca percepţia noastră să fie un adevăr. Tronul Străbunilor trebuie perceput din punct vedere creştinesc, spiritual şi ştiinţific”, ne mărturiseşte profesorul Ioan Romeo Mânzală. Acesta a studiat compoziţia megalitului, constatând că este compus din roci magmatice, roci metamorfice şi gnais.

Vechime estimată între 32 şi 65 de milioane de ani

Din cercetările pe care le-a efectuat la faţa locului, profesorul Mânzală a descoperit că Tronul Străbunilor a ieşit la iveală după retragerea Mării Sarmatice. Acesta a fost o mare continentală închisă apărută ca rezultat al  ridicării lanţului Alpino-Carpato-Hymalaian şi care s-a întins între zona Europei Centrale şi Munţii Tian-Şan din Asia Centrală. Existenţa ei s-a derulat în Cenozoic, care cuprinde ultimii 65 de milioane de ani din existenţa lumii.

Pentru că existau tot felul de legende legate de vechimea Tronului Străbunilor, profesorul Mânzală şi alţi câţiva specialişti au prelevat mostre, care au fost trimise pentru datare cu carbon 14 la Universitatea Seghet din Ungaria, specializată pe minerologie şi petrologie.

Concluzia analizei ştiinţifice a fost una uimitoare: Tronul Străbunilor are o vechime estimată între 32 şi 65 de milioane de ani. Surprizele nu se opresc aici. Un alt studiu ştiinţific efectuat la o universitate din Viena a evidenţiat faptul că Tronul Străbunilor are o vibraţie de 110.000 nanotesla, mult peste cea înregistrată la o parte din piramidele egiptene, care este în jur de 80.000 nanotesla.

”La Tronul Străbunilor, liniile Hartmann se întretaie şi formează un nod energetic. Nu o să intru în foarte multe detalii tehnice. Cert este că ele aduc energii pozitive şi negative şi sunt foarte puternice în zonă. Şi câmpul electromagnetic este foarte puternic, dar şi cel electric. Noi am făcut o scanare a solului pe 40 de metri pătraţi, pentru că atât ne permite legea, şi am constatat că la Tronul Străbunilor sunt câmpuri electrice cu o frecvenţă de 9,3, ceea ce este foarte mult”, ne explică profesorul Mânzală.

În zona megalitului se produc mai multe fenomene, care abia acum sunt studiate ştiinţific mai amănunţit. Unul dintre cele mai spectaculoase este aşa numita ceaţă albastră, care se formează în anumite perioade ale anului în pădurea unde se găseşte Tronul Străbunilor. La acesta se adaugă curcubeele care se pot vedea în zonă, ceea ce i-a făcut pe specialişti să presupună că sub megalit este posibil să fie o sursă de apă, lucru care va fi stabilit cu certitudine după ce vor fi efectuate mai multe verificări până la 100 de metri adâncime cu un georadar de ultimă generaţie.

Blestemul aurului

Dincolo de cercetările ştiinţifice efectuate la Tronul Străbunilor, există şi o serie de poveşti din strămoşi care dau o notă de mister locului, numit de bătrâni Piatra Jidovilor sau piatra uriaşilor. Un învăţător, pe nume Florescu, a ajuns la concluzia, după mai multe cercetări pe care le-a realizat personal, că în zonă ar fi fost nu unul, ci 12 tronuri.

Conform legendelor, marele Deceneu (preot, filosof, astronom şi sfătuitor al lui Burebista) ar fi trecut pe la Tronul Străbunilor, constatându-i măreţia şi descoperindu-i energia pe care o emană în împrejurimi. Cei care au dorit să facă săpături în zonă, eventual pentru a pune mâna pe comorile despre care se spune că ar îngropate acolo, au renunţat la acest lucru după o serie de întâmplări bizare şi tragice care i-au lovit pe cei dinaintea lor.

Se spune că aceştia ar fi murit în condiţii misterioase după ce au descoperit mai multe monede din aur în vecinătatea Tronului Străbunilor, alimentând legenda că cei care le-au îngropat au aruncat şi un blestem împotriva celor care vor îndrăzni să facă săpături.

”Recomandarea mea este să nu fie efectuate săpături arheologice în zonă. Spun asta ca specialist în mineralogie pentru că sunt instrumente la ora actuală, care sunt perfecţionate permanent, şi care permit analizarea a ceea ce există în zonă fără să se facă săpături. Tronul Străbunilor va fi astfel mult mai bine protejat”, ne dă o explicaţie ştiinţitifică profesorul Mânzală.

Consiliul Local Haţeg a aprobat recent desemnarea Tronului Străbunilor ca monument al naturii, acesta făcând parte din Parcul Naţional Retezat.

”Dorinţa mea este ca zona unde se află Tronul Străbunilor să fie ca o grădină a Maicii Domnului, un loc de pelerinaj pentru cât mai multă lume care să le reseteze gândirea. Cei mai mulţi dintre noi sunt în prezent într-o derută totală. Este bine să căutăm cu înţelepciune să găsim nişte locuri unde să ne regăsim liniştea sufletească, iar Tronul Străbunilor este unul dintre acestea”, concluzionează profesorul Mânzală.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: