Cum au distrus vânătorii sute de hectare de culturi agricole, „stârpind“ pesta africană: „Vin turme întregi, ziua în amiaza mare, şi intră-n lanul de porumb“

Cum au distrus vânătorii sute de hectare de culturi agricole, „stârpind“ pesta africană: „Vin turme întregi, ziua în amiaza mare, şi intră-n lanul de porumb“

Inginerul Ion Marin în lanul distrus de mistreti FOTO Vasile Caburgan

Fugăriţi de vânători din partea de est a judeţelor Galaţi şi Vaslui, în cadrul campaniei de stăvilire a pestei porcine africane, porcii mistreţi s-au refugiat în lanurile de porumb din alte zone, pe care le-au făcut praf. Pagubele sunt foarte mari, căci printre culturile distruse se află numeroase loturi pentru sămânţă. În acelaşi timp, riscul de răspândire a bolii a crescut în loc să scadă.

Este prăpăd în zona de nord-vest a judeţului Galaţi, acolo unde mistreţii au dat iama în lanurile de porumb provocând distrugeri foarte mari. Fermierii spun că au avut probleme cu mistreţii şi în anii trecuţi, dar că în vara aceasta lucrurile au fost cu mult mai grave după ce animalele au fost alungate din partea de est a judeţelor Galaţi şi Vaslui, în cadrul campaniei de stăvilirea a pestei porcine africane.

Comitetele pentru Situaţii de Urgenţă din cele două judeţe au stabilit, în iulie şi august, ca asociaţiile judeţene ale vânătorilor să elimine toţi porcii mistreţi dintr-o serie de areale din apropierea Prutului, însă acţiunile din teren au fost departe de a fi un succes. De fapt, în tot acest interval, au fost ucise doar câteva exemplare, deşi se estima că în zona vizată de „epurare” ar trăi aproape 1.000 de mistreţi.

Exodul mistreţilor din calea vânătorilor

Reprezentanţii vânătorilor au declarat, la şedinţele CJSU, că animalele s-au dovedit foarte inteligente şi s-au ascuns de raza armelor, însă fermierii ale căror culturi au fost distruse spun altceva: mistreţii s-ar fi refugiat către partea de vest şi de nord-vest a judeţului Galaţi, unde produc pagube imense, căci numărul lor a crescut foarte mult într-un interval scurt.

Una dintre zonele cele mai afectate este în apropiere de municipiul Tecuci, pe raza comunelor Nicoreşti şi Cosmeşti. Iar acest lucru nu este, se pare, deloc întâmplător. „Dacă vă uitaţi pe o hartă, o să vedeţi că ne învecinăm cu două zone unde vânătorii au fost trimişi să elimine porcii mistreţi, în urma focarelor de pestă porcină africană de la Munteni, Negrileşti şi Ţepu. Câţi porci au fost vânaţi acolo după aceea? Vreo 3-4. Unde-s restul? În lanurile noastre!”, ne-a povestit fermierul Ionel Ariton.

Şi inginerul Ion Marin, care are o exploataţie agricolă performantă între Nicoreşti şi Tecuci, împarte aceeaşi opinie cu cea a colegului său. El are în zonă 40 de hectare de porumb, dintre care 11 hectare sunt de sămânţă (în parteneriat cu un renumit producător de talie mondială), o cultură cu o înaltă valoare.

„Vin turme întregi, ziua în amiaza mare, intră în mijlocul lanului de porumb, culcă plantele jos, mănâncă puţin din vârfurile ştiuleţilor mai fragezi şi merg mai departe, înaintând în lan spre alte stricăciuni. Într-una din zile, am numărat 22 de exemplare, îndeosebi scroafe cu purcei. Am pus pază şi ziua, şi noaptea, am mai stat şi eu de veghe. Degeaba! Le e frică paznicilor de atacurile scroafelor cu purceluşi”, spune inginerul.

Acesta ne-a mai povestit că a vorbit cu mai mulţi vânători din zonă, ba chiar le-a oferit şi un premiu în bani pentru fiecare mistreţ vânat, dar că a fost refuzat, pe motiv că e specie protejată şi trebuie o autorizaţie specială.

„Unii cunoscători m-au sfătuit: «Domnule, pune-le cârpe date cu spray, că miroase a om şi nu mai vin!». Am pus. Degeaba! Am dat cu petarde, am făcut zgomot, gălăgie, fără niciun rezultat. Turmele de porci mistreţi nu se sperie, s-au învăţat cu metodele noastre şi-şi văd de treabă în lan. Dacă o să ţină tot aşa situaţia asta, la începutul lunii septembrie, când voi intra cu combina la recoltat, nu ştiu dacă mai culeg ceva din recolta de porumb”, a mai adăugat fermierul.

Pericolul răspândirii bolii, crescut

Potrivit celor mai recente date furnizate de Direcţia Sanitară Veterinară, în judeţul Galaţi sunt 18 focare de pestă porcină africană (identificate în ultimele două luni), iar în Vaslui, la graniţa cu Galaţiul, alte patru. De asemenea, în ultimele patru luni, în cele două judeţe au fost găsiţi peste 40 de mistreţi morţi din cazua pestei porcine africane.

De altfel, la Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă desfăşurat la Galaţi în 12 august 2019 s-a aprobat un plan de măsuri conform căruia toţi mistreţii din zona Ţepu şi din localităţile limitrofe râului Prut să fie „eliminaţi prin metodele pândă şi dibuire”. În acelaşi timp, însă, primarii şi fermierii din mai multe comune acuză că vânătorii nu-şi fac treaba cum trebuie, ci doar simulează acţiunea, animalele fiind doar alungate de pe un fond de vânătoare cu probleme către un alt fond, unde nu a fost găsită (deocamdată) molima.

„De fapt, ăştia nu fac altceva decât să răspândească pesta africană. Ei cred că astfel îşi protejează vânatul în loc să-l lichideze, dar este o mare prostie. Un mistreţ infectat, care muşcă un ştiulete, lasă acolo virusul. Ţăranul ajunge la lanul de porumb, vede paguba şi zice să mai recupereze ceva. Aşa că adună ştiuleţii parţial mâncaţi şi-i duce la animalele lui, din gospodărie. Uite-aşa, boala e dusă mai departe”, ne-a explicat mecanismul răspândirii fermierul Ionel Ariton. Situaţia este identică şi în judeţul Vaslui.

Până în prezent nu a fost făcută o estimare oficală a pagubelor produse de mistreţi culturilor agricole din judeţul Galaţi, însă fermierii cu care am vorbit spun că, per total, ar fi vorba de peste un milion de euro.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: