A creat un fenomen turistic cu singurul parc multicultural cu machete ale clădirilor istorice din România

A creat un fenomen turistic cu singurul parc multicultural cu machete ale clădirilor istorice din România

SzabolcsFazakas alături de una dintre machetele din parcul tematic FOTO arhiva personală

Mini-parcul Transilvania din Odorheiu Secuiesc adună laolaltă unele dintre cele mai importante clădiri de patrimoniu ale României – de la castele şi fortificaţii la mănăstiri şi biserici –, în machete ce creează un itinerariu turistic unic, reunind cele trei culturi istorice din Ardeal.

Ştiri pe aceeaşi temă

În urmă cu 12 ani, SzabolcsFazakas (42 de ani), operator de imagine la Pro TV şi la alte câteva televiziuni din România şi Ungaria, a venit cu ideea realizării unui site care să strângă laolaltă legendele locurilor populare, dar şi mai puţin cunoscute din Ţinutul Secuiesc. Când legendarium.ro a fost lansat online, reunea zeci de legende din întreaga Transilvanie.

Nu a durat mult până când Szabolcs Fazakas a extins proiectul la nivelul întregii ţări. De asemenea, tânărul a pus bazele primului studio de desene animate din România care produce seriale inspirate de legenedele româneşti. În prezent, aici muncesc 32 de angajaţi care dau viaţă unor personaje de basm.

„Aceste legende sunt poveşti folclorice. Le-am cules atât de la oameni, cât şi de la etnografi. Am creat apoi un sistem în care le-am inclus pe toate. Nu exista aşa ceva în România. Există cărţi cu legende, dar acestea cuprind doar o parte dintre ele. Ulterior, am deschis un studio care produce desene animate după aceste poveşti şi care acum pot spune că este un brand“, spune Szabolcs Fazakas.

Iniţiativele lui au avut imediat succes la public. Site-ul legendarium.ro şi studioul au devenit nişte afaceri sănătoase. De aceea, Szabolcs Fazakas a mers mai departe: a tipărit volumul „Legendarium“, care până acum s-a vândut în 45.000 de exemplare, şi a creat o serie de jocuri video pentru familii. Inspiraţia pentru toate acestea a venit din legendele româneşti.

Căutat de vecinii sârbi şi unguri

Tânărul antreprenor spune că nu a fost motivat doar financiar. Şi-a dorit ca românii, şi mai ales copiii, să cunoască basmele de pe meleagurile pe care trăiesc, dar şi pe cele ale altor zone din ţară. Poveştile pe care le-a descoperit de la localnici vorbesc nu doar despre Feţi-Frumoşi şi prinţese la ananghie, ci şi despre îngeri, gnomi, uriaşi şi demoni.

Scenă din desenele animate create la studioul lui Szabolcs Fazakas FOTO arhiva personală

I s-a dus vestea lui Szabolcs Fazakas dincolo de graniţele României. Autorităţile din ţările vecine, Ungaria şi Serbia, i-au cerut să realizeze filme animate după legendele lor. Iar brandul „Legendarium“ a devenit marcă înregistrată pentru întreaga Europă. Szabolcs Fazakas se aşteaptă să primească astfel de comenzi şi din ale state europene.

FOTO arhiva personală

În 2017, antreprenorul şi-a scos ideile din lumea virtuală în cea reală. A creat un proiect unic în ţară, Mini-parcul Transilvania, care adună machetele a numeroase clădiri istorice din România. În Băile Szejke, în apropierea oraşului Odorheiu Secuiesc, tânărul antreprenor a găsit un spaţiu propice pentru această expoziţie în bastionul Telegdy al cetăţii Székely Támadt, care era folosit ca depozit.

FOTO arhiva personală

Ideea pentru parcul multicultural i-a venit după ce a văzut-o implementată în străinătate. „Am lucrat la Parlamentul European, la Bruxelles, şi acolo am văzut un mini-parc. Există unul şi în Italia. Mi-am spus că trebuie să facem aşa ceva şi în România.“ A fost ajutat în amenajarea expoziţiei, ce se întinde pe o suprafaţă de 8.000 de metri pătraţi, de Balázs Müvek, dar şi de instituţii de stat, precum Primăria din Odorheiu Secuiesc, de Grupul Şcolar „Eötvös József“ şi de Muzeul „Haáz Rezsö“.

O formă de promovare a obiectivelor turistice din toată România

În Mini-parcul Transilvania, construit pe baza site-ului Legendarium, sunt prezentate diverse obiective arhitecturale de referinţă din întreg Ardealul, în machete ce redau farmecul de altădată al melanjului multicultural din regiune, când castelele şi conacele nu erau ruine, ci spaţii pline de viaţă, de baluri şi de intrigi. Machetele au fost realizate de profesionişti – Németh Hajnal Auróra şi Vajda Domokos, sub îngrijirea graficianului istoric Gyöngyössy János.

FOTO arhiva personală

Implementarea ideii n-a fost însă treabă uşoară. Szabolcs Fazakas a studiat luni în şir tehnologia folosită pentru crearea machetelor, care sunt departe de a fi unele obişnuite. Costurile lor pornesc de la 6.000 de euro şi ajung chiar şi la 15.000 de euro, pentru că materialele din care sunt confecţionate trebuie să reziste la intemperii.

O parte din componentele machetelor sunt confecţionate manual, iar restul sunt realizate prin printare 3D. Szabolcs Fazakas spune că este uşor dezamăgit de atitudinea autorităţilor, pentru că a încercat să obţină o finanţare guvernamentală pentru proiectul său, însă nu a reuşit. În schimb, mai multe firme din Ungaria s-au oferit să-i sponsorizeze proiectul. Pe de altă parte, au existat şi instituţii de stat care au văzut potenţialul acestui proiect.

FOTO arhiva personală

O primărie a dat bani pentru realizarea machetei unui castel, cu scopul de a populariza zona pentru turişti din ţară şi din străinătate. Acum, se pare că ideea a fost preluată şi de alte primării din ţară care intenţionează să se promoveze într-o manieră asemănătoare.

Parcul tematic de un milion de lei din Bărăgan, construit pe o fostă groapă de gunoi, locul ideal de relaxare

„Am depus acum un proiect de finanţare cu fonduri europene şi sper să reuşim, pentru că ar fi frumos ca un astfel de proiect să fie finanţat în ţara unde a fost depus. Vrem să mărim parcul şi să ajungem la peste o sută de machete. Multă lume a crezut că am făcut un parc unguresc. Nici vorbă de aşa ceva! Toate aceste machete reprezintă cultura transilvăneană. Sunt clădiri ale saşilor, românilor, maghiarilor şi secuilor. Este întregul patrimoniu al României aici: Castelul Bran, Castelul Peleş, Mănăstirea Horezu, Biserica «Sfânta Maria» din Şumuleu Ciuc, cetatea din Miercurea Ciuc şi cea din Odorheiu Secuiesc.“

O invitaţie la dialog intercultural

În Mini-parcul Transilvania nu se găsesc numai monumente foarte cunoscute. Unele dintre machete ascund istorii mai puţin popularizate. De pildă, aici se găseşte şi macheta Castelului Rhédey de la Sângeorgiu de Pădure, care i-a aparţinut contesei Claudine Rhédey, stră-străbunica actualei regine a Marii Britanii.

FOTO arhiva personală

Explicaţiile din dreptul fiecărei machete sunt făcute cu tâlc, ca să nu existe rost de supărare. Acestea sunt scrise în trei limbi – română, maghiară şi engleză –, iar inscripţiile sunt realizate pe o mică tabletă rotundă, făcută special astfel încât orice vizitator să o poată roti şi să citească explicaţiile în limba pe care o doreşte.

Szabolcs Fazakas îşi doreşte ca din ce în ce mai mulţi români să viziteze parcul tematic pentru că mărturiseşte că, iniţial, a existat o reticenţă, în special pentru că oamenilor li s-au dat informaţii greşite sau tendenţioase despre obiectiv. „Parcul e o modalitate foarte bună şi pentru un dialog interetnic, atât timp cât există deschidere. Secuii au colaborat foarte bine cu domnitorii Moldovei de-a lungul vremii şi asta trebuie să ştie şi românii“, spune Szabolcs Fazakas.

Unde va fi amenajat cel mai mare parc turistic cu tematică din România. Consilierul local care a avut iniţiativa

Proiectul său se bucură acum de un succes imens. În primele trei luni de la inaugurare, peste 48.000 de vizitatori au trecut pragul Mini-parcului Transilvania. Vizitatorii au parte de o expoziţie în aer liber, cuprinzând peste 60 de machete ale unor clădiri reprezentative din Transilvania, cu un traseu printre castele, mănăstiri şi biserici fortificate, incluse în patrimoniul UNESCO sau în patrimoniul naţional. De asemenea, turiştii pot vizita şi Muzeul Apelor Minerale şi Muzeul Porţilor Săseşti, se pot plimba în parc cu o mini-mocăniţă, dar şi cu căruţa trasă
de bivoli.

O veche staţiune balneară, cuprinsă într-un muzeu

Muzeul Haáz Rezsö din Odorheiu Secuiesc este un muzeu etnografic ce cuprinde atât spaţii interioare, cât şi exterioare. Colecţia de artă populară a fost fondată de profesorul de desen Haáz Rezsö (1883-1958) şi este publică din anul 1913. A devenit însă muzeu de stat în anul 1950, odată cu venirea la putere a comuniştilor, care i-au oferit un sediu propriu abia în 1968. În incinta muzeului se găseşte o grădină vastă, în care sunt expuse numeroase exemplare de porţi secuieşti.

Tot în administrarea Muzeului Haáz Rezső se află şi Muzeul Apelor Minerale de la Szejke. Istoria Băilor Szejke datează demult, proprietăţile lor curative fiind atestate în secolul XVIII: „Apa pucioasă şi cenuşie, precum apa izvorului din apropierea oraşului, vindecă plăgile şi bubele“, se scria în „Dietetica veche şi nouă“ a lui Kibédi Mátyus István.

FOTO arhiva personală

În secolul XIX, băile au cunoscut perioada de glorie: 24 de vane cu ape termale şi o piscină cu apă rece adunau sute de oameni din împrejurimi şi de mai departe. Localitatea a început să se dezvolte ca o staţiune balneară în toată puterea, cu vile şi cu restaurant cu o sută de locuri, unde se petrecea cu muzică lăutărească.

A decăzut în secolul XX,  însă în anii 2000 au fost puse bazele unui muzeu al apelor minerale ce prezintă izvoarele şi băile minerale din Ţinutul Secuiesc, precum şi obiecte ca ulcioarele în care se păstra apa minerală şi căruţele trase de bivoli, folosite pentru transportul apei, care au devenit un simbol al oraşului Odorheiu Secuiesc.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

FOTO Proiect unic în România pentru atragerea turiştilor: Studenţii reconstruiesc centrul vechi al Galaţiului în 3D

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările