Stimulente salariale fără număr, dar încasări bugetare ioc! Concluziile deloc măgulitoare ale Curţii de Conturi pentru primarii din Vrancea

Curtea de Conturi Vrancea

Raportul anual al Camerei de Conturi aduce din nou în atenţie aceleaşi metehne vechi ale celor aleşi în fruntea comunităţilor locale.

Curtea de Conturi Vrancea a controlat anul trecut aproape jumătate din unităţile administrativ-teritoriale din Vrancea. Mai exact, 28 de primării, din cele 72 ale judeţului, ocazie cu care a fost luat la puricat modul cum s-au administrat şi întrebuinţat resursele financiare.

A fost vizată activitatea din anul 2018, iar concluziile nu sunt deloc măgulitoare pentru şefii administraţiilor locale. Rapoartele arată că edilii au avut mai multă grijă pentru prosperitatea angajaţilor, cărora le-au fost acordate sporuri care încalcă legea, decât cu încasarea veniturilor bugetare.  În raport, sunt date ca exemple negative mai multe primării, precum Tănăsoaia, Tulnici sau Vulturu.

În comuna Tănăsoaia, inspectorii Camerei de Conturi au stabilit că bugetul primăriei a fost prejudiciat cu suma de 314.000 de lei, fiind achitate funcţionarilor publici şi personalului contractual drepturi salariale stabilite fără respectarea prevederilor legii-cadru. Nu se specifică suma cu care a fost prejudiciat în acest caz bugetul local, dar se mai arată că “a fost menţinută nelegal o salariată în funcţia publică de execuţie de consilier, după data încetării de drept a raporturilor de serviciu (data la care a îndeplinit, în mod cumulativ, condiţiile de vârstă standard şi stagiu minim de cotizare pentru pensionare)".  Primăria a fost obligată să recupereze sumele acordate nelegal pentru ajutoare de urgenţă, fără prezentarea, de către solicitanţi, a unor documente justificative cu privire la destinaţia acestora.

În schimb, obligaţiile de plată ale localnicilor, fie că vorbim despre persoane fizice sau juridice, reprezentând impozite şi taxe locale, “nu au fost individualizate în titluri de creanţă emise în condiţiile legii, respectiv decizii de impunere transmise contribuabililor”. Practic, aceiaşi salariaţi care au primit nişte bani în plus la salariu nu şi-au făcut treaba de a recupera sumele datorate de către restanţierii bugetului local.

Aceeaşi situaţie au întâlnit inspectorii Curţii de Conturi şi în comuna Tulnici, unde au fost acordate drepturi salariale mai mari decât prevede legislaţia în vigoare. Raportul arată că primarul şi viceprimarul şi-au umflat indemnizaţiile lunare în raport cu numărul de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, iar alţi doi angajaţi au obţinut venituri salariale mai mari ca indemnizaţia viceprimarului. Cât priveşte debitele restante la bugetul local, multe dintre ele s-au prescris pentru că a fost depăşit termenul legal de a se cere executarea silită.

În cazul comunei Vulturu au fost reţinute abateri care au afectat calitatea gestiunii economico-financiare a patrimoniului administrat, evaluate la suma de 229.000 lei. Ca şi în situaţiile prezentate mai sus, funcţionarii publici au beneficiat de drepturi în bani negociate nelegal în contractul colectiv de muncă, aşa-numitele stimulente.

Concluzia controlorilor Camerei de Conturi, valabilă nu numai pentru exemplele prezentate, este că bugetele locale sunt încă puternic dependente de alocările din bugetul de stat pentru finanţarea activităţilor specifice, autorităţile publice locale manifestând o slabă preocupare pentru valorificarea, la nivelul potenţialului real, a resurselor cuvenite bugetului din impozite, taxe şi alte venituri proprii.

"Astfel, veniturile înscrise în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, în special cele din impozite, taxe şi alte venituri au la bază o fundamentare nerealistă. Autorităţile publice locale nu acţionează, decât în foarte mică măsură, pentru colectarea veniturilor de la contribuabili şi nu folosesc pârghiile puse la dispoziţie de lege în acest sens. Această lipsă de preocupare generează consecinţe directe asupra activităţilor proiectate a se desfăşura la nivelul comunităţii, datorate lipsei resurselor, dar şi păgubirea bugetului local, ca urmare a pierderilor provocate de prescrierea dreptului la acţiune pentru recuperarea acestor creanţe; Gestionarea deficitară, neperformantă a resurselor bugetare avute la dispoziţie, fiind identificate situaţii de: acordare a unor drepturi de natură salarială fără respectarea concordanţei cu politicile salariale, cheltuieli cu bunuri şi servicii fără existenţa documentelor justificative, plăţi fără contraprestaţii, în special în cazul lucrărilor pentru obiective de investiţii, dar şi al altor tipuri de cheltuieli", se arată în raport.