Revoluţia din 1989, bilanţul unei tragicomedii: morţii unui război civil inexistent

Revoluţia din 1989, bilanţul unei tragicomedii: morţii unui război civil inexistent

Tribuna de la Constanţa: balconul Casei Albe, Palatul administrativ al judeţului

Dincolo de sacrificiul suprem făcut de o mână de români, autenticii eroi-martiri, la Revoluţia din Decembrie 1989 au fost înregistrate o serie de morţi stupide, întâmplate din cauza haosului produs cu bună-ştiinţă, iresponsabil.

Ştiri pe aceeaşi temă

Oameni omorâţi în tiruri încrucişate între tabere care luptau, de fapt, pe aceeaşi baricadă, riposte la inamici nevăzuţi, ordine suprapuse şi contradictorii, gesturi teribiliste cum ar fi nesupunerea la somaţii şi consumul de alcool au dus la tragedii care au îngreunat dosarul Revoluţiei. Mai ales după plecarea dictatorului în 22 decembrie şi uciderea sa în ziua de Crăciun, nu mai exista niciun motiv ca acele morţi să se producă.

La Constanţa a continuat să se moară în Revoluţie şi după 22 decembrie. Victime, morţi şi răniţi, au fost consemnate inclusiv la 2 ianuarie 1990.

În noaptea de 22 spre 23 decembrie, o unitate militară din Constanţa a fost trimisă să apere staţia de televiziune Eforie Sud pentru a nu fi atacată de terorişti. O altă subunitate de Marină de la Mangalia a fost trimisă după câteva ore să asigure aceeaşi pază. Cele două grupări s-au crezut inamice astfel că au luat poziţiile de luptă, iar un soldat aflat deja în staţia de la Tuzla a deschis focul ucigându-l pe căpitanul Ion Şercăianu.

În seara de 23 decembrie, curtea Miliţiei Judeţene Constanţa era păzită de trupe de militari TR (în termen) care era înrolaţi la Securitate şi de studenţi ai Institutului de Marină Mircea cel Bătrân. Un civil, Gheorghe Bercu, a încercat să escaladeze gardul Miliţiei, fiind somat şi apoi împuşcat mortal de apărători. Martorii au relatat că Bercu se afla sub influenţa alcoolului.

La Marea Neagră, scenariile nu puteau exclude posibilitatea unor atacuri venite din larg. Astfel că tot felul de desanturi ale unor forţe speciale costumate în negru erau imaginate de participanţii la Revoluţie pentru a spori nebunia acelor ore. Trei marinari militari trimişi în patrulare au fost împuşcaţi fiind confundaţi cu teroriştii. Unul dintre ei, maistrul militar Stan Dumitru, a murit în urma rănilor.

Alt atac imaginar a avut loc la CET, turnurile electrocentralei din Constanţa. Un incident din faţa centralei, de pe Bulevardul Aurel Vlaicu, a dus la panică, astfel că un soldat aflat în post l-a împuşcat pe căpitanul Vasile Carp, care alerga spre zona incidentului.

Elicopterul nr. 89 de la unitatea de aviaţie din Tuzla a căzut în dimineaţa de 24 decembrie, lângă Adamclisi, ducând la carbonizarea celor patru membri ai echipajului: pilotul comandant Serghei Eftimie, pilot secund Mihai Enache şi trăgătorii maiştri militari Gheorghe Deleanu şi Ştefan Petrea.

Tot în 24 decembrie, un schimb de focuri stârnit de isterie a pricinuit moartea unui civil în staţiunea Mamaia, aproape de restaurantul Tic-Tac de pe malul ghiolului. Nicolae Capac a murit fără să ştie de ce.

În noaptea de 24 spre 25 decembrie, o maşină n-a oprit la semnalul patrulelor de la Institutul de Marină, care se aflau pe Bulevardul Filimon Sârbu (actualmente I.C.Brătianu). Focul a fost deschis în plin, lovindu-l mortal pe Cosmin Doga (18 ani) şi rănindu-i pe ceilalţi doi ocupanţi ai autoturismului - Valentin Darie şi Petre Bontescu.

La fel a murit cel mai mic erou al Revoluţiei de la Constanţa, Samir Ţuluş, un copil de 5 ani. În ziua de Crăciun, tatăl său, Ainur Ţuluş, a refuzat să oprească maşina la somaţia filtrului de circulaţie din zona depozitelor ICRA.

Un maistru de la Petromidia, Emanuel Victor Huzuneanu (foto), şi-a pierdut viaţa în acelaşi mod.  În seara de Revelion, la 31 decembrie, se îndrepta cu autoturismul spre platforma de la Năvodari, pe Bulevardul Tomis. Somat să oprească maşina la verificări, Huzuneanu a accelerat. A fost omorât pe loc. 

Gărzile Patriotice au avut rolul lor în Revoluţie. Chemaţi să ia parte la luptă, cu arma în mână, membrii gărzii au contribuit la tragediile din acele zile. La Babadag (Tulcea), un luptător din gărzi a fost omorât într-o rafală trasă pentru a contracara „teroriştii“ din pădure. Moartea constănţeanului Gheorghe Pavel s-a datorat, de asemenea, consumului de alcool din rândul combatanţilor.

Şi în fine ultima victimă a fost consemnată la 2 ianuarie 1990. La intrarea în Eforie Nord, dinspre Constanţa, Petru Gruie, s-a luat la harţă cu dispozitivul de pază. Gruie n-a vrut să se supună cerinţelor insistente de a sta la control, a intrat în altercaţie cu militarii şi a vrut să plece. Era beat, se afla la volanul unei maşini şi a încercat să părăsească locul în forţă - au spus martorii. Cineva de la Gărzile Patriotice a tras cu arma spre autoturism şi l-a nimerit pe Gruie, care a decedat.

Abia dimineaţa zilei de 3 ianuarie 1990 a adus liniştea la Constanţa. Toţi aceşti morţi degeaba au certificat de erou-martir al Revoluţiei din Decembrie 1989. Viaţa lor putea fi salvată dacă înscenarea unui război civil ar fi fost împiedicată. Impostorii se bucură de privilegii, în timp ce familiile victimelor se consolează cu însemnătatea pierderii lor.

În total, 32 morţi şi 94 răniţi a dat Constanţa în focul Revoluţiei din Decembrie 1989. Fie că au murit în oraşul lor, fie la Bucureşti sau la Timişoara, numărul victimelor din Constanţa se ridică la 126. Identitatea lor, precum şi împrejurările în care au fost împuşcate, este detaliată în cartea colonelului (r) Vasile Maliciuc, „Preţul libertăţii la Constanţa“, tipărită la Editura Muntenia în 2006. 

Pe aceeaşi temă: 

Cei care ne-au redat demnitatea. Emil avea trei fii, dar a făcut sacrificiul suprem pentru ca România să scape de dictatură

Cine a doborât elicopterul numărul 89. Misterul morţii a patru piloţi şi trăgători trimişi după terorişti la Revoluţie

Misterul marinarilor români morţi la Revoluţie tocmai în Oceanul Atlantic. „Cred că i-au bătut pe securiştii de la bord“  

Morţile inutile de după Crăciunul însângerat. „După lichidarea regimului Ceauşescu nu trebuia să mai moară nimeni“

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: