Exclusiv Ce se schimbă pe axa București-Budapesta după victoria opoziției ungare. „Autoritățile române au fost «legate de mâini»”

Victoria lui Péter Magyar va avea efecte și asupra relațiilor româno-ungare, susține politologul Sergiu Mișcoiu. Profesorul român decorat de Franța explică, pentru „Adevărul”, în ce fel se reconfigurează harta relațiilor Ungariei cu România și Uniunea Europeană.

Ilie Bolojan, Kelemen Hunor și Viktor Orban la Congresul UDMR. FOTO: Inquam / Simion Tătaru

Politologul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai la Cluj și la Universitatea Paris-Est Créteil, explică, pentru „Adevărul”, ce înseamnă pentru România succesul lui Péter Magyar în Ungaria și cum vor evolua relațiile româno-ungare în următorii ani.

Nu atât victoria opoziției, cât maniera în care aceasta a fost obținută l-a surprins pe Sergiu Mișcoiu. Politologul român decorat de statul francez cu medalia de Ofițer al Laurilor Academici pentru activitatea sa academică explică acest succes obținut de Péter Magyar și partidul Tisza în fața aparent „nemuritorului” Viktor Orbán.

„Mă așteptam să câștige Tisza, dar nu mă așteptam să obțină două treimi din mandate. Mai degrabă m-aș fi așteptat la un rezultat mai echilibrat, în special în circumscripțiile uninominale care erau fiefuri ale Fidesz-ului, pe care Fidesz-ul le-a cultivat de 20 de ani aproape și care erau acoperite de prezența unor candidați mult mai puțin controversați decât cei pe care îi prezenta partidul Fidesz. Dar se pare că adversitatea față de Viktor Orbán, dorința de a schimba radical lucrurile și faptul că electoratul maghiar a știut că doar dând o majoritate de peste două treimi opoziției va putea exista o schimbare reală față de ceea ce a preexistat în societatea maghiară, toate acestea coroborate cred că au dus la acest vot covârșitor în favoarea Tisza”, spune Mișcoiu.

În ce privește discursul conservator, naționalist chiar pe care Péter Magyar l-a preluat de la fostul său șef, Sergiu Mișcoiu consideră că opțiunile acestuia erau limitate.

„Dacă Magyar Péter ar fi fost un politician de stânga, de stânga socialistă, probabil că nu ar fi avut nicio șansă să aibă parte de victorie și poate că exista asta încă un mandat al Fidesz. Doar faptul că Magyar Péter este un conservator moderat care a reușit să îi convingă pe oamenii care locuiesc în orașele mici și mijlocii, pe lângă cei din marile orașe care erau deja convinși de necesitatea schimbării, a generat acest vot masiv în favoarea Tisza. Deci nu putem să-i cerem noi lui Magyar Péter, și ar fi nenatural să fie altceva decât a decis că este”, consideră Mișcoiu.

De ce Ungaria nu se poate rupe total de trecutul ei

Așa se explică și faptul că Péter Magyar și partidul său au preluat o serie de teme de la Fidesz și Viktor Orbán, ba chiar au reușit să fie mai convingători și pentru această parte a electoratului.

„Magyar a preluat o serie de teme ale Fidesz și a marșat pe acestea într-o manieră chiar mai convingătoare decât a făcut-o în ultimii ani Viktor Orbán. A menținut un discurs care este de succes în campania electorală, dar cred, de asemenea, că Magyar Péter este un politician care se construiește, care a înțeles că mandatul pe care l-a primit nu este unul unic, este unul de schimbare profundă a sistemului. Însă există voci care îl împing în zona aceasta a prudenței politice conservatoare sau creștin-democrate. Tocmai fiindcă există acest mandat care are valențe multiple, cred că el va încerca să găsească o formulă proprie de a guverna”, spune profesorul clujean.

El se așteaptă ca Magyar să caute un compromis pentru a fi pe placul electoratului său. Acest lucru înseamnă că Tisza va căuta să se apropie de Bruxelles, dar va avea în același timp grijă să nu provoace o ruptură internă care i-ar putea fi fatală pe termen mediu și lung.

„Această cale va fi, cred, una moderată între tendința de a folosi în continuare un sistem care ajută persoana care se află în poziția de premier, inclusiv dându-i o autoritate mult mai mare decât predecesorilor săi, dacă ne gândim la Gyurcsány, la Medgyessy, însă, în același timp, găsind și o manieră să reconcilieze Ungaria cu lumea europeană, aducând odată conceptul de voci europene și deblocând o serie de proiecte care sunt înghețate în momentul de față, dacă ne gândim doar la fondurile Erasmus, de care nu mai beneficiază cea mai mare parte a universităților din Ungaria, tocmai fiindcă a existat o predispoziție clară a regimului de a controla universitățile prin sistemul de fundații pe care le-au creat. Făcând, deci, pași în direcția unei reforme care să aducă beneficii unei Ungarii care, din punct de vedere socio-economic, este confruntată cu probleme majore”, mai afirmă Mișcoiu.

În relația complicată cu Rusia, este de așteptat să apară schimbări semnificative. Odată ce Moscova va încerca să șantajeze Budapesta, așa cum a făcut-o în timpul lui Viktor Orbán, iar Magyar se va distanța tot mai mult de Rusia, prețurile energiei ar putea să crească semnificativ.

„Magyar va trebui să găsească o compensație pentru populație, care nu va fi deloc încântată să plătească mai scump motorina, benzina, gazul și așa mai departe. Și pentru aceasta, evident că Magyar Péter va trebui să se angajeze pe plan european și să găsească o soluție de conciliere cu imperativele care vin de la Bruxelles”, crede Mișcoiu.

Între reconcilierea cu Bruxelles și propriul electorat

Péter Magyar va trebui fie convingător atât pentru Bruxelles, cât și pentru propriul electorat. Reconcilierea cu Bruxelles-ul va fi, evident, esențială.

„Electoratul a fost învățat ani de zile de către regimul Orbán, prin discursuri și pe rețelele de socializare, că interesele Ungariei sunt diferite de cele ale Uniunii Europene. Péter Magyar a încercat să nu lovească în acest electorat, pentru că s-ar fi dorit să poată păstra și electoratul lui Orbán, însă a încercat și să arate că această cale a conflictului permanent cu Bruxelles-ul este una greșită. Deci ne putem aștepta la o fază de reconciliere cu Bruxelles-ul într-o primă fază și la o serie de negocieri care nu mai sunt atât de discordante față de celelalte state care negociază cu Bruxelles-ul în Uniunea Europeană”, mai spune el.

În condițiile în care Ungaria are vecini precum Slovacia și Cehia, țări în care partidele eurosceptice se află la putere, Ungaria va deveni foarte probabil un aliat al Bruxelles-ului.

„Ne uităm că vecinii Ungariei sunt slovacii lui Fico, dar și Cehia condusă de Babiš. Se va negocia într-o serie de voci discordante relativ cu Bruxelles-ul, fără ca gesturile sale să mai pară atât de radicale, și asta probabil că va fi și pe placul propriului său electorat. Toate aceste lucruri sunt condiționate de capacitatea sa de a menține un echilibru între poziționarea clasic-conservatoare cu accente patriotice, dar nu neapărat naționaliste, și nevoia Ungariei de a fi reintegrată din plin în Europa. Pentru Magyar va fi esențial să nu-și piardă nici electoratul pentru următoarele alegeri, dar să și reușească așa-numita reconciliere, să spunem, cu Uniunea Europeană”, explică profesorul clujean.

Nu va fi însă deloc simplu pentru noul lider maghiar. Ungaria, spune Sergiu Mișcoiu, nu se află în cea mai bună poziție. Din punct de vedere economic, Budapesta va trebui să gestioneze cu atenție o situație complicată.

„Unul dintre imperativele electoratului de ieri este acela de a găsi o soluție prin care Ungaria să se reconcilieze cu Uniunea Europeană. E important și pentru ungurii pro-europeni care au votat cu Magyar, e important și pentru economia țării. Mare parte dintre votanți au fost sătui de aceste permanente șicane și de propaganda deșănțată împotriva Bruxelles-ului, în care nu au mai avut încredere, pur și simplu. Deci, până la urmă, Magyar Péter bate la porți deschise, însă nu ar trebui ca același electorat maghiar să fie dezamăgit din punct de vedere financiar, din punct de vedere economic, și să nu perceapă noile schimbări ca fiind de tipul unui nou guvern care nu se ține de promisiuni. E complicat acest lucru, fiindcă nu există nici multe rezerve la buget și Ungaria se confruntă cu o situație economică din perspectiva rezervelor destul de dificilă”.

Ce înseamnă pentru România schimbarea din Ungaria

Pentru autoritățile de la București, schimbarea de putere de la Budapesta ar trebui să reprezinte o veste bună, crede Sergiu Mișcoiu. Chiar dacă și Tisza menține o orientare de dreapta conservatoare, profesorul clujean consideră că este vorba despre o poziție mai moderată față de cea a lui Viktor Orban. De altfel, autoritățile române au fost de multe ori „legate de mâini” și au fost nevoite să tacă chiar și atunci când au fost ironizate de fostul premier maghiar.

„Autoritățile de la București au fost puse de multe ori într-o situație delicată. Acceptarea faptului că în fiecare an Viktor Orbán venea în România de mai multe ori în vizite private sau oficiale, dar mai ales acceptarea faptului că venea la școala de vară de la Băile Tușnad și pronunța discursuri în care lua în derâdere autoritățile de la București. Autoritățile care nu au făcut nimic în acest sens, totul de dragul menținerii UDMR la guvernare, de dragul menținerii unor relații cordiale, însă evident că o bună parte din decidenții de la București sunt acum mulțumiți de faptul că nu mai avem de-a face cu Orbán, avem un nou premier care va avea un discurs sensibil diferit de cel al predecesorului său. Vom asista la o îmbunătățire a relațiilor bilaterale și la încheierea unei serii de noi acorduri, inclusiv în zona aceasta de afaceri între cele două țări”, consideră Mișcoiu.

Odată cu schimbarea puterii, Budapesta ar urma să fie mai deschisă și față de Republica Moldova, ceea ce reprezintă un alt avantaj pentru România. În timp ce Viktor Orbán a afișat permanent rezerve față de lărgirea Uniunii Europene, refuzând admiterea Ucrainei, Chișinăul a fost victimă colaterală în acest dosar complicat. Cum Ucraina și Republica Moldova au fost asociate de Bruxelles în negocierile pentru integrare, ultima a avut de suferit din cauza politicii anti-ucrainene a Budapestei.

Avantaj și pentru Republica Moldova

„Ne putem aștepta cu siguranță la mai multă deschidere din partea lui Magyar Péter și în ceea ce privește Moldova, la fel și în ceea ce privește Ucraina. Atitudinea sa a fost una tradițional pozitivă în timpul campaniei și aceasta este și una din așteptările partenerilor europeni față de el”, explică Mișcoiu.

Mult timp înconjurată de state prietene ale Rusiei, România va scăpa acum de această presiune. Dacă ani la rând Ungaria, Serbia, Ucraina și chiar Republica Moldova s-au aflat în sfera de influență a Moscovei, lucrurile au început să se schimbe după „Revoluția Portocalie” de la Kiev, dar mai cu seamă după venirea la putere a Maiei Sandu și a coaliției pro-europene de la Chișinău. În timp ce Bulgaria a fost cuprinsă de o gravă criză politică, Ungaria și Serbia au rămas și în ultimii ani apropiate de Rusia lui Putin. Acum, odată cu căderea Guvernului Orbán, situația se schimbă și mai mult, iar acest lucru este în favoarea României.

„Faptul că s-a pus capăt guvernării Orbán după 16 ani e un semnal bun din punctul acesta de vedere, adică vom avea mai multă certitudine, mai multă stabilitate în zonă. Vom avea cel puțin un aliat cu care ne putem racorda pozițiile. În special în ce privește integrarea europeană a Moldovei și Ucrainei, dar și în ceea ce privește o serie de proiecte precum Europa Apărării, proiectele regionale de dezvoltare comună economică”, mai spune Mișcoiu.

Mai mult echilibru în regiune

Important va fi de acum ceea ce se va întâmpla în Bulgaria, țară marcată în ultimii ani de o imensă instabilitate politică. Sergiu Mișcoiu consideră că situația de la Sofia va fi la fel de importantă pentru stabilitatea din regiune.

„Va depinde mult de ceea ce se întâmplă și în Bulgaria, unde avem și acolo alegeri anticipate. Și acolo lucrurile pot să derapeze, dar dacă și acolo vom avea o schimbare pozitivă și o coaliție pro-europeană, sunt șanse ca elanul regional al Europei de Est în privința construcției și relansării construcției europene geopolitice de apărare să fie o linie de succes. În orice caz, avem un partener mai previzibil, mai puțin ostil și mai puțin imixtionat în afacerile interne în Péter Magyar decât aveam în Viktor Orbán”, încheie Sergiu Mișcoiu.